1. [DEX '09] OSTĂȘEȘTE adv. Ca ostașii, conform normelor militare; militărește. – Ostaș + suf. -ește.
2. [MDA2] ostășește av [At: LB / E: ostaș + -ește] 1 Ca ostașii Si: militărește, (înv) oștenește (1). 2 Conform normelor militare Si: militărește, (înv) oștenește (2). 3 Din punct de vedere militar Si: militărește, (înv) oștenește (3).
3. [CADE] OSTĂȘEȘTE adv. 🎖️ Ca ostașii, soldățește, militărește: boierii erau... capii și ofițerii armatei, fiind țara organizată ~ (BĂLC.) [ostășesc].
4. [DLRLC] OSTĂȘEȘTE adv. Ca ostașii, după norme militare; militărește. Boierii erau slujbașii țării, adică ofițerii și capii puterii armate, fiind țara organizată ostășește. BĂLCESCU, O. II 14.
5. [Scriban] ostășéște adv. (d. ostășesc, adj.). Ca ostașiĭ.
6. [DEX '09] OSTĂȘI, ostășesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A se afla în serviciul militar; a face armata, a duce viață de ostaș; p. ext. a se război. – Din ostaș.
7. [MDA2] ostăși vi [At: LB / Pzi: ~șesc / E: ostaș] (Înv) 1 A se afla în serviciul militar. 2 A duce viață de ostaș. 3 (Pex) A lupta.
8. [CADE] OSTĂȘI (-ășesc) vb. intr. 🎖️ A duce viața de ostaș.
9. [DLRLC] OSTĂȘI, ostășesc, vb. IV. Intranz. (Învechit) A fi în serviciul militar, a face armata, a sluji în oaste; a duce viață de ostaș; p. ext. a se război. Lumea pierduse pînă și aducerea-aminte a unui popor ce ostășise atitea veacuri. BĂLCESCU, O. I 11.
10. [Șăineanu, ed. VI] ostășì v. a servi ca ostaș, a se lupta: un popor ce ostășise atâtea veacuri BĂLC.
11. [Scriban] 2) ostășésc v. intr. (d. ostaș). Funcționez ca ostaș.
12. [DOOM 3] ostășește adv.
13. [DOOM 3] ostăși (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ostășesc, 3 sg. ostășește, imperf. 1 ostășeam; conj. prez. 1 sg. să ostășesc, 3 să ostășească
14. [DOOM 2] ostăși (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ostășesc, imperf. 3 sg. ostășea; conj. prez. 3 să ostășească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL