1. [DEX '09] OSPEȚIE, (2) ospeții, s. f. (Pop.) 1. Primire bună, ospitalitate. 2. (Rar) Ospăț. – Oaspete + suf. -ie.
2. [MDA2] ospeție sf [At: NEGRUZZI, S. I, 95 / Pl: ~ii / E: oaspete + -ie] 1-2 Primire (bună). 3 (Nob) Loc de găzduire Si: adăpost. 4 Vizită. 5 (Rar) Ospăț (1).
3. [CADE] OSPEȚIE sf. Ospitalitate: O căsuță drăgălașă... Unde dulcea ~ îl întîmpină zîmbind (ALECS.); grațioasa voastră ~ ne face a uita supărările vieții (NEGR.); vă mulțumim foarte... pentru ospeția dumilorvoastre (SB.) [oaspeți].
4. [DEX '98] OSPEȚIE, (2) ospeții, s. f. 1. Primire bună, ospitalitate. 2. (Rar) Ospăț. – Oaspete + suf. -ie.
5. [DLRLC] OSPEȚIE, (2) ospeții, s. f. 1. Primire bună, ospitalitate. După cît văd eu, de nevoie cereți ospeție, că aveți un rănit. SADOVEANU, O. I 36. Taci, bădică, nu mai spune Că n-avem suflete bune, C-asta-i țara ospeției, Țara dulce-a veseliei. ALECSANDRI, P. P. 241. Grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieții. NEGRUZZI, S. I 95. 2. (Neobișnuit) Ospăț. Veselia cea mare era însă la ospeția dată de noul măiestru, masă întinsă și încărcată. SLAVICI, O. II 126.
6. [Șăineanu, ed. VI] ospeție f. ospitalitate: unde dulcea ospeție îl întâmpină zâmbind AL.
7. [Scriban] ospețíe f. Ospătare (primire de oasăețĭ). Calitatea de oaspete. V. musafirlîc.
8. [MDA2] uspeție sf vz ospeție
9. [DOOM 3] ospeție (pop.) s. f., art. ospeția, g.-d. art. ospeției; (ospețe) (rar) pl. ospeții, art. ospețiile (desp. -ți-i-)
10. [DOOM 2] ospeție (pop.) s. f., art. ospeția, g.-d. art. ospeției; (ospețe) pl. ospeții, art. ospețiile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL