1. [DEX '09] OSPECIOR, ospeciori, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui oaspete. – Oaspete + suf. -ior.
2. [MDA2] ospecior sm [At: TEODORESCU, P. P. 459 / V: (reg) ~ețior, uspăc~ / Pl: ~i / E: oaspete + -ior] 1-2 (Pop; șhp) Musafir (drag).
3. [CADE] OSPECIOR sm. dim. OASPETE: ~ii nici nu se așezaseră bine pe după mese (RET.).
4. [DLRLC] OSPECIOR, ospeciori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui oaspete. Ospeciorii nici nu să așăzaseră bine pe după mese cînd ajunse el acasă. RETEGANUL, P. III 42. – Variantă: ospețior (TEODORESCU, P. P. 459) s. m.
5. [MDA2] ospețior sm vz ospecior
6. [MDA2] uspăcior sm vz ospecior
7. [MDA2] uspecior sm vz ospecior
8. [DLRLC] OSPEȚIOR s. m. v. ospecior.
9. [DOOM 3] ospecior (pop.) s. m., pl. ospeciori
10. [DOOM 2] ospecior (pop.) s. m., pl. ospeciori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL