1. [DEX '09] OSIFICARE, osificări, s. f. Faptul de a se osifica; osteogeneză, osificație. – V. osifica.
2. [MDA2] osificare sf [At: POLIZU / Pl: ~cări / E: osifica] Transformare lentă în os a părților membranoase ale corpului Si: osificație.
3. [DLRLC] OSIFICARE, osificări, s. f. Transformare lentă a părților membranoase și cartilaginoase ale corpului în os.
4. [DN] OSIFICARE s.f. Acțiunea de a se osifica și rezultatul ei; osteogeneză; osificație. [< osifica].
5. [DEX '09] OSIFICA, pers. 3 osifică, vb. I. Refl. (Despre părțile membranoase și cartilaginoase ale corpului) A se transforma în os, a se întări ca un os, a căpăta consistența osului. – După fr. ossifier.
6. [MDA2] osifia v vz osifica
7. [MDA2] osifica vr [At: KRETZULESCU, A. 127/17 / V: (iuz; css) ~ia / Pzi: osific / E: fr ossifier] (D. părțile membranoase și cartilaginoase ale corpului) 1 A se transforma în os. 2 A se întări ca un os.
8. [CADE] *OSIFICA (-fic) vb. tr. și refl. A (se) preface în os, a (se) întări ca un os [după fr. o s s i f i e r].
9. [DLRLC] OSIFICA, pers. 3 osifică, vb. I. Refl. (Despre părțile membranoase și cartilaginoase ale corpului) A se transforma în os, a se întări ca un os.
10. [DN] OSIFICA vb. I. refl. A se transforma în os; a căpăta structură osoasă. [P.i. 3 osifică. / cf. fr. ossifier].
11. [MDN '00] OSIFICA vb. refl. a se transforma în os; a căpăta structură osoasă. (după fr. ossifier)
12. [Șăineanu, ed. VI] osificà v. a (se) transforma în oase.
13. [Scriban] *osífic, a -á v. tr. (d. lat. os, ossis, os, și -fic din petri-fic). Prefac în os, vorbind de membrane și cartilaginĭ.
14. [Scriban] *osificațiúne f. (d. osific). Acțiunea de a osifica. – Și -áție, dar ob. -áre.
15. [DOOM 3] osificare s. f., g.-d. art. osificării; pl. osificări
16. [DOOM 2] osificare s. f., g.-d. art. osificării; pl. osificări
17. [DOOM 3] osifica (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se osifică, imperf. 3 pl. se osificau; conj. prez. 3 să se osifice; ger. osificându-se
18. [DOOM 2] !osifica (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se osifică
19. [MDO] osifica (ind. prez. 3 sg. și pl. osifică)
20. [IVO-III] osific, -cat prt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL