1. [MDA2] osebitură sf [At: N. TEST. (1648) / V: (îrg) us~ / Pl: ~i / E: osebi2 + -tură] (Înv) Diferență.
2. [MDA2] usebitură sf vz osebitură
3. [DLRLV] OSEBITURĂ s. f. (Trans. SV) Diferență, deosebire. N-ați făcut usebituri. N. TEST. (1648). Au nu face cu această osîbitură micșorare marele pre purtătura de grije a lui Dumnezău? SA, 76r; cf. SA, 76v, 77r. Variante: usebitură (N. TEST. 1648). Etimologie: osebi + suf. -tură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL