1. [DEX '09] ORTODIAGONAL, -Ă, ortodiagonali, -e, adj. (Despre o figură geometrică) Ale cărei diagonale se intersectează sub un unghi drept. [Pr.: -di-a-] – Din germ. Orthodiagonale.
2. [MDA2] ortodiagonal, ~ă a [At: DN3 / P: ~di-a~ / Pl: ~i, ~e / E: ger Orthodiagonale] (D. o figură geometrică) Ale cărei diagonale se intersectează sub un unghi drept.
3. [DLRLC] ORTODIAGONAL, -Ă, ortodiagonali, -e, adj. (Despre o figură geometrică) Care are diagonalele perpendiculare.
4. [DN] ORTODIAGONAL, -Ă adj. (Despre figuri geometrice) Care are diagonalele perpendiculare. [Pron. -di-a-. / cf. germ. Orthodiagonale].
5. [MDN '00] ORTODIAGONAL, -Ă adj. (despre un patrulater) cu diagonalele perpendiculare. (< germ. Orthodiagonale)
6. [DOOM 3] ortodiagonal (desp. -di-a-) adj. m., pl. ortodiagonali; f. ortodiagonală, pl. ortodiagonale
7. [DOOM 2] ortodiagonal (-di-a-) adj. m., pl. ortodiagonali; f. ortodiagonală, pl. ortodiagonale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL