1. [DEX '09] HORTICULTOR, -OARE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur.
2. [MDA2] horticultor, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr horticulteur] 1-2 (Specialist) care se ocupă cu grădinăritul.
3. [DEX '96] HORTICULTOR, -OARE, horticultori, -oare, s. m. și f.[1] Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur.
4. [DLRLC] HORTICULTOR, -OARE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura.
5. [DN] HORTICULTOR, -OARE s.m. și f. Specialist în horticultură. [< fr. horticulteur].
6. [MDN '00] HORTICULTOR, -OARE s. m. f. specialist în horticultură. (< fr. horticulteur)
7. [Șăineanu, ed. VI] horticultor m. cel ce se ocupă cu cultura grădinilor.
8. [MDA2] orticultor[1], ~oare smf, a vz horticultor
9. [Scriban] *orticultór, -oáre s. (lat. hortus, grădina, și cultor, cultivator). Cultivator de grădinĭ, de florĭ. – Maĭ des hort-.
10. [DOOM 3] horticultor s. m., pl. horticultori
11. [DOOM 2] horticultor s. m., pl. horticultori
12. [DETS] HORTI- „grădină, livadă”. ◊ L. hortus, i „grădină, livadă” > fr. horti-, engl. id. > rom. horti-. □ ~col (v. -col1), adj., care crește în grădină; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., specialist în horticultură; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care tratează despre cultivarea grădinilor; ~fug (v. -fug), adj., (despre plante) evadat din grădină.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL