Definiție și ce înseamnă ormocire

1. [MDA2] olomoci v vz ormoci

2. [MDA2] ormoci [At: I. CR. III, 188 / V: (reg) ~oti[1], olom~ / Pzi: ~cesc / E: nct] (Olt) 1 vr A se zăpăci. 2 vr A se prosti. 3 vt A fermeca. 4 vt A ameți pe cineva cu vorba, pentru a-l păcăli. 5 vt (C. i. soțul sau soția) A înșela.

3. [MDA2] ormoti v vz ormoci

4. [DAR] ormoci, ormocesc, vb. IV (reg.) 1. a se zăpăci, a se prosti. 2. a fermeca, a ameți.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ORIPILA, oripilez, vb. I. Tranz. (Livr.) A îngrozi. ♦ A indispune, a […]
1. [DEX '09] ORIPILAȚIE s. f. (Med.; rar) Reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie. […]
1. [DEX '09] ORIPILAȚIE s. f. (Med.; rar) Reacție nervoasă cauzată de frică, de repulsie. […]
1. [DEX '09] ORIUNDE adv. (Adesea cu valoare de conj., introduce o propoziție circumstanțială de […]
1. [DEX '09] ORIZONTALITATE s. f. Însușirea de a fi orizontal; poziție, așezare sau direcție […]
1. [DEX '09] ORIZONTALIZA, orizontalizez, vb. I. Tranz. A așeza ceva în poziție orizontală. – […]
1. [DEX '09] ORIZONTALIZARE, orizontalizări, s. f. Acțiunea de a orizontaliza. – V. orizontaliza. 2. […]
1. [DEX '09] ORIZONTALIZA, orizontalizez, vb. I. Tranz. A așeza ceva în poziție orizontală. – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro