1. [DEX '09] ORIPILANT, -Ă, oripilanți, -te, adj. (Livr.) Înfiorător, îngrozitor. – Din fr. horripilant.
2. [MDA2] oripilant, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~nți, ~e / E: fr horripilat] (Frr) Înfiorător.
3. [DN] ORIPILANT, -Ă adj. (Franțuzism) Înfiorător, îngrozitor. [Var. horipilant, -ă adj. / < fr. horripilant].
4. [MDN '00] ORIPILANT, -Ă adj. înfiorător, îngrozitor. (< fr. horripilant)
5. [Scriban] *oripilánt, -ă adj. (fr. horripilant, d. horripiler, a face pe cineva să i se zbîrlească păru de groază, d. lat. horripilo, -áre, a ți se zbîrli păru de groază, d. horréscere, a se înfiora, și pilus, păr. V. oribil și păr 1). Fam. Care-țĭ zbîrlește păru de groază: manualele didactice ale unor „pedagogĭ” îs în adevăr oripilante. Adv. În mod oripilant: a scrie oripilant.
6. [MDA2] horipilant, ~ă a vz oripilant
7. [DN] HORIPILANT, -Ă adj. v. oripilant.
8. [DOOM 3] oripilant (livr.) adj. m., pl. oripilanți; f. oripilantă, pl. oripilante
9. [DOOM 2] oripilant (livr.) adj. m., pl. oripilanți; f. oripilantă, pl. oripilante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL