Definiție și ce înseamnă orchestrare

1. [DEX '09] ORCHESTRARE, orchestrări, s. f. Acțiunea de a orchestra și rezultatul ei; orchestrație. – V. orchestra.

2. [MDA2] orchestrare sf [At: MINULESCU, VERS. 273 / V: (asr) orh~ / Pl: ~rări / E: orchestra] 1 (Rar) Aranjare a unei bucăți muzicale pentru a putea fi executată de orchestră Si: orchestrație (1). 2 (Fig) Coordonare.

3. [DLRLC] ORCHESTRARE, orchestrări, s. f. Acțiunea de a orchestra; orchestrație.

4. [DN] ORCHESTRARE s.f. Acțiunea, faptul de a orchestra; orchestrație. [Var. orhestrare s.f. / < orchestra].

5. [DEX '09] ORCHESTRA, orchestrez, vb. I. Tranz. A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră. – Din fr. orchestrer.

6. [MDA2] orchestra vt [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~rez / E: fr orchestrer] 1 A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră. 2 (Fig) A coordona.

7. [MDA2] orhestrare sf vz orchestrare

8. [CADE] *ORCHESTRA (-trez) vb. tr. 🎼 A orîndui o compoziție muzicală ca să poată fi cîntată de o orchestră [fr.].

9. [DLRLC] ORCHESTRA, orchestrez, vb. I. Tranz. A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră.

10. [DN] ORCHESTRA vb. I. tr. A scrie fiecare dintre părțile pentru instrumente ale unei compoziții muzicale. [Var. orhestra vb. I. / cf. fr. orchestrer, it. orchestrare].

11. [DN] ORHESTRA vb. I. v. orchestra.

12. [DN] ORHESTRARE s.f. v. orchestrare.

13. [MDN '00] ORCHESTRA vb. tr. 1. a aranja o compoziție muzicală pentru orchestră. 2. a organiza o campanie, o mișcare revendicativă. (< fr. orchestrer)

14. [Șăineanu, ed. VI] orchestrà v. a dispune pentru orchestră o compozițiune muzicală.

15. [Scriban] *orhestrațiúne f. (fr. orchestration). Arta de a instrumenta o operă muzicală (instrumentațiune). Modu de combinațiune a părților uneĭ orhestre: orhestrațiunea luĭ Mexerbeer e bogată și sonoră. – Și -áție și -áre.

16. [Scriban] *orhestréz[1] v. tr. (fr. orchestrer). Combin p. orchestră diferitele părțĭ ale uneĭ compozițiunĭ muzicale (instrumentez).

17. [DOOM 3] orchestrare s. f., g.-d. art. orchestrării; pl. orchestrări

18. [DOOM 2] orchestrare s. f., g.-d. art. orchestrării; pl. orchestrări

19. [DOOM 3] orchestra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. orchestrez, 3 orchestrează; conj. prez. 1 sg. să orchestrez, 3 să orchestreze

20. [DOOM 2] orchestra (a ~) vb., ind. prez. 3 orchestrează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] orcanetă sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~e / E: fr orcanette] […]
[Scriban] *orchestr-, V. orhestr-. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] ORCHESTRAL, -Ă, orchestrali, -e, adj. Care aparține orchestrei, propriu orchestrei, privitor la […]
1. [DEX '09] ORCHESTRANT, -Ă, orchestranți, -te, s. m. și f. Persoană care face parte […]
1. [MDA2] orchestrat, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ați, ~e / E: orchestra] 1 […]
1. [DEX '09] ORCHESTRATOR, orchestratori, s. m. Persoană care orchestrează bucăți muzicale. – Orchestra + […]
1. [DEX '09] ORCHESTRAȚIE, orchestrații, s. f. Arta de a orchestra; transcriere, aranjare pentru orchestră […]
1. [MDA2] orchestrațiune sf vz orchestrație 2. [CADE] *ORCHESTRAȚIUNE, ORCHESTRAȚIE sf. 🎼 1 Orînduirea unei […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro