1. [MDA2] orășenizat, ~ă a [At: STANCU, R. A. IV, 297 / Pl: ~ați, ~e / E: orășeniza] (Rar) Care și-a însușit felul de viață sau de comportare al orășenilor.
2. [DEX '09] ORĂȘENIZA, orășenizez, vb. I. Refl. (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor, a se adapta la viața orășenească, a deveni orășean; a se urbaniza. – Orășean + suf. -iza.
3. [MDA2] orășeniza vr [At: BUL. FIL. VI, 54 / Pzi: ~zez / E: orășean + -iza] (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor Si: a se urbaniza.
4. [DLRLC] ORĂȘENIZA, orășenizez, vb. I. Refl. (Rar) A-și însuși felul de viață sau de comportare al orășenilor.
5. [DOOM 3] orășeniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. orășenizez, 3 orășenizează; conj. prez. 1 sg. să orășenizez, 3 să orășenizeze
6. [DOOM 2] orășeniza (a ~) vb., ind. prez. 3 orășenizează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL