1. [DEX '09] ORĂȘEANCĂ, orășence, s. f. Locuitoare a unui oraș; orășeană. – Orășean + suf. -că.
2. [MDA2] orășeancă sf [At: CĂPĂȚINEANU, S. 6/7 / V: (înv) oroșa~ / Pl: ~ence și (îrg) ~enci / E: orășean + -că] Locuitoare a unui oraș (1) Si: cetățeancă.
3. [DLRLC] ORĂȘEANCĂ, orășence și orășenci, s. f. Locuitoare a unui oraș. O lăsa în voia ei... ca să se poarte cu capul gol și să se pieptene ca orășencile. GALACTION, O. I 133.
4. [MDA2] oroșancă sf vz orășeancă
5. [DOOM 3] orășeancă s. f., g.-d. art. orășencei; pl. orășence
6. [DOOM 2] orășeancă s. f., g.-d. art. orășencei; pl. orășence
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL