1. [Scriban] *ónyx n., pl. urĭ. V. onice.
2. [Petro-Sedim] onyx, (engl.= onyx) var. criptocristalină de calcedonie (SiO2), cu structură concentrică, determinată de alternanța unor benzi circulare divers colorate; în unele var., alternanța benzilor este dată de succesiunea calcedonie-opal. O. formează depuneri în cavitățile unor roci vulcanice și este folosit, prin șlefuire, ca piatră semiprețioasă și ornamentală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL