1. [DEX '09] ONDULATORIU, -IE, ondulatorii, adj. Care se propagă în formă de unde sau de valuri, referitor la unde. – Din it. ondulatorio.
2. [MDA2] ondulatoriu, ~ie a [At: DL / V: (reg) un~ / Pl: ~ii / E: it ondulatorio] Care se propagă în formă de unde.
3. [DLRLC] ONDULATORIU, -ORIE, ondulatorii, adj. Care se propagă în formă de unde sau valuri. Mișcare ondulatorie.
4. [DN] ONDULATORIU, -IE adj. Care se propagă în formă de unde. [Pron. -riu. / cf. fr. ondulatoire, it. ondulatorio].
5. [MDN '00] ONDULATORIU, -IE adj. referitor la unde, care se propagă în formă de unde. (< fr. ondulatoire, it. ondulatorio)
6. [MDA2] undulatoriu, ~ie a vz ondulatoriu
7. [DOOM 3] ondulatoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. ondulatorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. ondulatorii
8. [DOOM 2] ondulatoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. ondulatorie (-ri-e); pl. m. și f. ondulatorii
9. [DE] ONDULATÓRIU, -IE (< fr., it.) adj. Referitor la unde (ex. teoria o. a luminii), care se propagă sub formă de unde. ◊ Mecanică o. = teorie fizică emisă de L. Broglie, în 1924, având un rol important în fizica nucleară și astrofizică. V. și teoria cuantică.
10. [DLR - tomul X] ONDULATORIU, -IE adj. Care se propagă în formă de unde sau de valuri. dl, dm. Mișcare ondulatorie. – PI.: ondulatorii. – Și: undulatoriu, -ie adj. SCRIBAN, D. – Din it. ondulatorio.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL