1. [CADE] *OMNIBUS (pl. -use, -usuri) sn. Trăsură mare, publică, pentru transportat, în schimbul unui preț moderat, mai multe persoane în cuprinsul orașului (🖼 3433) [fr.].
2. [DLRLC] OMNIBUS, omnibuse și (învechit) omnibusuri, s. n. Vehicul pentru transportul în comun al călătorilor, folosit în unele țări în interiorul orașelor sau între două localități apropiate, cu itinerar determinat. ♦ (Învechit) Un fel de trăsură cu mai multe locuri, asemănătoare cu diligența, care servea altădată în unele orașe mari la transportul în comun al călătorilor. Vapoarele se urmează regulat cu omnibusurile. NEGRUZZI, S. I 325.
3. [DN] OMNIBUS s.n. v. omnibuz.
4. [Șăineanu, ed. VI] omnibus n. trăsură mare publică ce străbate un oraș în direcțiuni anumite.
5. [Scriban] ómnibus n., pl. e și urĭ (lat. omnibus, „tuturor, pentru toțĭ”, nume aplicat de Englezu Shillibeer, care a inventat la Londra acest fel de trăsurĭ). Trăsură publică închisă (de ordinar, cu geamurĭ) în care încap maĭ mulțĭ oamenĭ (10-15) și care face curse pin orașele marĭ saŭ de la o localitate la alta. V. tramcar, tranvaĭ.
6. [DEX '09] OMNIBUZ, omnibuze, s. n. 1. (Înv.) Un fel de trăsură asemănătoare cu diligența, care servea pentru transportul în comun al călătorilor, pe rute fixe. 2. Autobuz (cu etaj) pentru transportul în comun al călătorilor, folosit pe un anumit itinerar în interiorul unei localități sau între două localități apropiate. [Pl. și: omnibuzuri] – Din fr., it. omnibus.
7. [MDA2] omnibuz sn [At: CR (1829) 4251/12 / V: (rar) onibus / S și: ~us / Pl: ~e și ~uri / E: fr omnibus, it omnibus] 1 (Înv) Trăsură asemănătoare cu diligența, care servea pentru transportul în comun pe rute fixe. 2-3 Autobuz (cu etaj).
8. [MDA2] onibus sn vz omnibuz
9. [DN] OMNIBUZ s.n. Vehicul cu etaj pentru transportul în comun al călătorilor. [Var. omnibus s.n. / < fr. (voiture) omnibus, cf. lat. omnibus – pentru toți].
10. [MDN '00] OMNIBUZ s. n. autobuz (cu etaj), pentru transportul în comun. (< fr., it. omnibus)
11. [MDO] omnibus, pl. omnibuze[1]
12. [IVO-III] omnibus, -se.
13. [DOOM 3] omnibuz (înv.) s. n., pl. omnibuze
14. [DOOM 2] omnibuz (înv.) s. n., pl. omnibuze
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL