1. [DEX '09] OMBILIC, ombilicuri, s. n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; buric. – Din fr. ombilic.
2. [MDA2] ombilic sn [At: BARASCH, B. 28 / V: (înv) um~ / Pl: ~uri / E: fr ombilic, lat umbilicus] 1 Organ prin care fetusul este legat de corpul mamei Si: buric. 2 Cicatrice a acestui organ, rămasă după naștere în mijlocul abdomenului.
3. [DLRLC] OMBILIC, ombilicuri, s. n. (Anat.) Organ prin care fetusul este legat de corpul mamei; buric.
4. [DN] OMBILIC s.n. Organ prin care fătul este legat de corpul mamei; (pop.) buric. [< fr. ombilic, cf. lat. umbilicus].
5. [MDN '00] OMBILIC s. n. 1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric. ◊ cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical. 2. umbon. 3. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui ghețar, limitată în aval de contrapantă. (< fr. ombilic, lat. umbilicus)
6. [MDA2] umbilic sn vz ombilic
7. [DOOM 3] ombilic s. n., pl. ombilicuri
8. [DOOM 2] ombilic s. n., pl. ombilicuri
9. [DLR - tomul X] OMBILIC s. n. Organ prin care fetusul este legat de corpul mamei; buric. cf. bianu, d. s. – pl.: ombilicuri. – Și: (învechit) umbilic s. n. baraSch, b. 28. – Din fr. ombilic, lat. umbilicus.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL