1. [Șăineanu, ed. VI] Oltenița f. orășel în jud. Ilfov; (5800 loc.). Port pe Dunăre în dreptul Turtucaiei; Export de grâne, lânuri, piei brute.
2. [DE] OLTENIȚA, municipiu în jud. Călărași, situat pe stg. Dunării, în aval de confl. cu râul Argeș; 28.386 loc. (2003). Port fluvial. Stație finală de c. f. Nod rutier. Expl. de balast. Oțelărie. Constr. și reparații de nave fluviale. Piese turnate din fontă și oțel, mobilă, confecții, prefabricate din beton, produse alim. Filatură de bumbac și de fire sintetice. Muzeu de arheologie și istorie. În perimetrul municipiului, pe movila Gumelnița, au fost descoperite vestigiile unei așezări neolitice (milen. 4 î. Hr.), cu mai multe straturi de locuire, care au dat numele culturii Gumelnița; se remarcă prin bogăția și varietatea uneltelor și armelor din piatră șlefuită sau din cupru (topoare, răzuitoare, vârfuri de lance, săgeți, dălți, râșnițe, săpăligi etc.), precum și prin unele podoabe din cupru sau aur. Nota dominantă a culturii Gumelnița este dată de vasele ceramice cu forme elegante (decorate cu motive spiralice-meandrice, realizate prin incizie sau excizie și pictate cu motive geometrice), precum și de plastica antropomorfă (figurine feminine din teracotă, idoli, figurine cu vas pe cap) și zoomorfă (bovine, păsări etc.). O. apare consemnată documentar la 13 apr. 1515; la 23 apr. 1853 este recunoscut oficial ca „oraș slobod”, iar la 21 oct. 1997 este trecută în categoria municipiilor. Biserica Sf. Nicolae (1855), clădirea fostului tribunal (1925), azi sediul Muzeului de Arheologie și Istorie, monumentul eroilor din Primul Război Mondial.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL