Definiție și ce înseamnă oletuire

1. [MDA2] oletui vt [At: ȘEZ. III, 83 / Pzi: ~esc / E: nct] (Buc) A bate fără milă.

2. [DAR] oletui, oletuiesc, vb. IV (reg.) a bate zdravăn, a zdrobi.

3. [DLR - tomul X] OLETUI vb. IV : Tranz. (Prin Bucov.) A bate fără milă, a zdrobi în bătăi. cf. șez. iii, 83. – Prez. ind.: oletuiesc. – Etimologia necunoscută.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DFL] Brassica oleracea L. Specie cu frunze glabre, verzi, gri-albastre pînă la violete-închis, cele […]
[DFL] Cirsium oleraceum Scop. (syn. Cnicus oleraceus L.). Plantă perenă, ierboasă, cca m înălțime. înflorește […]
1. [MDA2] oletui vt [At: ȘEZ. III, 83 / Pzi: ~esc / E: nct] (Buc) […]
1. [MDA2] oletui vt [At: ȘEZ. III, 83 / Pzi: ~esc / E: nct] (Buc) […]
1. [MDA2] olfactic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: cf ger […]
1. [DEX '09] OLFACTIV, -Ă, olfactivi, -e, adj. Care se referă la simțul mirosului. ◊ […]
1. [MDN '00] OLFACT(O)- elem. „miros”. (< fr. olfact/o/-, cf. lat. olfactus) 2. [DETS] OLFACTO- […]
[MDN '00] OLFACTOLOGIE s. f. studiul științific al olfacției. (< fr. olfactologie) Sursă: DEX online […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro