1. [DEX '09] OFIȚEROI, ofițeroi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui ofițer (I 1). – Ofițer + suf. -oi.
2. [MDA2] ofițeroi smi [At: CAMIL PETRESCU, O. II, 352 / E: ofițer + -oi] 1-4 (Dep) Ofițer (1, 3) (mare și prost).
3. [DOOM 3] ofițeroi (rar) s. m., pl. ofițeroi, art. ofițeroii
4. [DOOM 2] ofițeroi (rar) s. m., pl. ofițeroi, art. ofițeroii
5. [DLR - tomul X] OFIȚEROI s. m. Augmentativ (cu sens depreciativ) al lui ofițer (I 1). Ofițeroii ăștia sînt tot ofițeroi, orice-ar face, își spuse în gînd cu obidă Scarlat Turnavitu. camil petrescu, o. ii, 352. – PI.: ofițeroi. – Ofițer + suf. -oi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL