1. [DEX '09] OFIȚEREASĂ, ofițerese, s. f. 1. (Fam.) Soție de ofițer (I 1). 2. Femeie care are gradul de ofițer (I 1). – Ofițer + suf. -easă.
2. [MDA2] ofițereasă sf [At: PAS, Z. I, 82 / Pl: ~ese / E: ofițer + -easă] (Fam) 1-3 Soție de ofițer (1-3).
3. [DLRLC] OFIȚEREASĂ, ofițeresc, s. f. (Familiar) Soție de ofițer (1). Ofițereasa era văduvă de colonel. PAS, Z. I 82.
4. [DOOM 3] ofițereasă (fam.) s. f., g.-d. art. ofițeresei; pl. ofițerese
5. [DOOM 2] ofițereasă (fam.) s. f., g.-d. art. ofițeresei; pl. ofițerese
6. [DLR - tomul X] OFIȚEREASĂ s. f. (Familiar) Soție de ofițer (I 1). Ofițereasa era văduvă de colonel. pas, Z,. I, 82, cf. CAMILAR, n. II, 458, – PI.: ofițerese. – Ofițer + suf. -easă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL