1. [DEX '09] OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Os nepereche lat, care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene. 2. Adj. Care aparține occipitalului (1), care se referă la occipital. ◊ Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. – Din fr. occipital.
2. [MDA2] occipital, ~ă [At: KRETZULESCU, A. 372/3 / Pl: ~i, ~e / E: fr occipital] (Atm) 1 a Situat în partea postero-inferioară a craniului. 2 sn Os care formează partea postero-inferioară a cutiei craniene.
3. [CADE] *OCCIPITAL adj. 🫀 Se zice despre osul craniului corespunzător occiputului: os ~ [fr.].
4. [DEX '98] OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Os nepereche lat, care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene. 2. Adj. Care aparține occipitalului (1), care se referă la occipital. ◊ Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. – Din fr. occipital.
5. [DLRLC] OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, adj. Situat în partea dinapoi și de jos a craniului. Regiune occipitală. ▭ Mușchiul occipital este separat de regiunea facială. PARHON, O. A. I 168. ♦ (Substantivat, n.) Os care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene.
6. [DN] OCCIPITAL, -Ă adj., s.n. (Os) din partea posterioară și inferioară a craniului. [Pron. oc-ci-. / < fr. occipital, cf. lat. occiput].
7. [MDN '00] OCCIPITAL, -Ă adj., s. n. (os, mușchi, arteră) în partea posteroinferioară a craniului. (< fr. occipital, lat. occipitalis)
8. [Scriban] *occipitál, -ă adj. (mlat. occipitalis). Anat. De la occiput, al occiputuluĭ: osu occipital. S. n., pl. e. Osu occipital, care formează păretele posterior și inferior al cranĭuluĭ.
9. [DOOM 3] occipital2 s. n., pl. occipitale
10. [DOOM 3] occipital1 adj. m., pl. occipitali; f. occipitală, pl. occipitale
11. [DOOM 2] occipital1 adj. m., pl. occipitali; f. occipitală, pl. occipitale
12. [DOOM 2] occipital2 s. n., pl. occipitale
13. [MDO] occipital
14. [DLR - tomul X] OCCIPITAL, -Ă adj. Situat în partea postero-inferioară a craniului. Artira occipitală. kretzulescu, a. 372/3, cf. 28/3. Regia occipitală, ceafa. polizu, p. 78/18, cf. barcianu, alexx, w., scriban, D. Mușchiul occipital este separat de regiunea facială. parhon, o. a. i, 168. ♦ (Substantivat, n.) Os care formează partea postero-inferioară a cutiei craniene. cf. BIANU, D. S., SCRIBAN, D., DER. – PI.: occipitali, -e. – Din fr. occipital.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL