1. [DEX '09] OBNUBILAȚIE, obnubilații, s. f. Obnubilare. – Din fr. obnubilation.
2. [MDA2] obnubilație sf [At: BlANU, D. S. / V: (iuz) ~iune / Pl: ~ii / E: fr obnubilation] (Rar) Slăbire a vederii, a memoriei etc. Si: obnubilare.
3. [DEX '98] OBNUBILAȚIE, obnubilații, s. f. (Rar) Obnubilare. – Din fr. obnubilation.
4. [DLRLC] OBNUBILAȚIE s. f. (Rar) Umbrire, întunecare, slăbire a memoriei, vederii etc. De cîtva timp, bolnavul se află într-o stare de obnubilație psihică aproape completă. PARHON, O. A. I 267.
5. [DN] OBNUBILAȚIE s.f. (Med.) Obnubilare. ♦ Întunecare, slăbire a vederii; (p. ext.) slăbire a memoriei, diminuare a inteligenței. [Gen. -iei, var. obnubilațiune s.f. / cf. fr. obnubilation, lat. obnubilare – a acoperi cu un nor].
6. [MDN '00] OBNUBILAȚIE s. f. obnubilare; întunecare, slăbire a vederii; (p. ext.) pierdere treptată a memoriei, diminuare a inteligenței. (< fr. obnubilation, lat. obnubilatio)
7. [MDA2] obnubilațiune sf vz obnubilație
8. [DN] OBNUBILAȚIUNE s.f. v. obnubilație.
9. [DOOM 3] obnubilație (desp. -ți-e) s. f., art. obnubilația (desp. -ți-a), g.-d. art. obnubilației; pl. obnubilații, art. obnubilațiile (desp. -ți-i-)
10. [DOOM 2] obnubilație (-ți-e) s. f., art. obnubilația (-ți-a), g.-d. art. obnubilației; pl. obnubilații, art. obnubilațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL