1. [MDA2] nuntalău sn [At: I. CR. IV, 104 / Pl: ? / E: nuntă + -alău] 1-2 (Reg; șdp) Nuntă (mare).
2. [DAR] nuntalău s.n. (reg.) nuntă mare.
3. [DLR - tomul X] NUNTALǍU subst. (Regional) Augmentativ al lui nuntă (1); nuntă mare. Și o turnat un nuntalău de huiește și acu pămîntu de tropot. i. cr. iv, 104. – pl.: ? – Nuntă + suf. -alău.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL