1. [DEX '09] NUIELUȘĂ, nuielușe, s. f. Diminutiv al lui nuia; nuieluță. [Pr.: nu-ie-] – Nuia + suf. -ușă.
2. [MDA2] nuielușă sf [At: LB / Pl: ~șe / E: nuiele (pll nuia) + -ușă] 1-6 (Șhp) Nuia (1, 7-8) (foarte subțire și mică) Si: nuieluță (1-6), vărguță, vergelușă, (rar) nuielușcă (1-6), (reg) jordiță. 7-8 (Șhp) Lovitură (ușoară) dată cu o nuia (1) Si: nuieluță (7-8), vărguță, vergelușă, (rar) nuielușcă (7-8), (reg) jordiță. 9 (Reg; mpl) Șipcă bătută pe pereții de lemn ai unei construcții, ca să țină tencuiala.
3. [CADE] NUIELUȘĂ (pl. -șe), NUIELUȘCĂ (pl. -uște), NUIELUȚĂ (pl. -țe) sf. dim. NUIA: pe șerpe să-l atingi cît de ușor cu o nuielușă de alun și el îndată moare (VOR.); caută un paiu sau o nuieluță subțire (MAR.).
4. [DLRLC] NUIELUȘĂ, nuielușe, s. f. Diminutiv al lui nuia.
5. [Scriban] nuĭelúșă f., pl. e. Nuĭa mică, jordiță. V. baghetă.
6. [DOOM 3] nuielușă s. f., art. nuielușa, g.-d. art. nuielușei; pl. nuielușe
7. [DOOM 2] nuielușă s. f., art. nuielușa, g.-d. art. nuielușei; pl. nuielușe
8. [MDO] nuielușă, pl. nuielușe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL