1. [MDA2] normalicesc, ~ească a [At: (a. 1809) BV III, 1 / Pl: ~ești / E: normal + -icesc] (Înv) 1-4 sf, a (Șîs linie ~ească) Linie normală (7-10). 5 a Care aparține școlii primare. 6 a Care se referă la școala primară. 7 a (Pex) Care se referă la elevii care urmau o școală primară. 8 a (Îs) Dascăl ~ Învățător de școală primară.
2. [DAR] normalicesc, normalicească, adj. (înv.) 1. (în sintagmă) linie normalicească = linie normală; normal. 2. care aparține școlii primare sau se referă la ea.
3. [DLR - tomul X] NORMALICESC, -EASCĂ adj. (Învechit) 1. (În sintagma) Linie normalicească (și substantivat, f.) = linie normală, v. normal (1). Linie drept căzătoare sau perpendicoler sau normalicească. tem. gheom. i, 3v, cf. ii, 14v. 2. Care aparține școlii primare, care se referă la școala primară și la cei care o urmau. v. normal (3 a). Drept aceaia străduiți-vă a vă purta după chiemarea voastră cea dăscălească și normalicească. înv. dasc. 6/13. ◊ Dascăl normalicesc = învățător (de școală primară). Dascăl normalicesc neunit din Brașov (a. 1809). bv iii, 1. – pl.: normalicești. – Normal + suf. -icesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL