1. [MDA2] noreală sf [At: (a. 1811) BV III, 44 / V: (reg) nour~, nuouria~[1], nuvere~ / Pl: ? / E: nor1 + -eală] (Îvp) Nori1 de ploaie.
2. [MDA2] noureală sf vz noreală
3. [MDA2] nuourială sf vz noreală
4. [MDA2] nuvereală sf vz noreală
5. [DAR] noreală s.f. (înv. și reg.) nori de ploaie, vreme închisă.
6. [DLR - tomul X] NOREALĂ s. f. (învechit și regional) Nori1 (1) de ploaie. Cerul rar se veade făr de noreală (a. 1811). bv iii, 44, cf. polizu, alexi, w., alr i 1 234/808, 1 240/9, alr ii 2 449/95, 105, TEAHA, C. n. 246. – pl.: ? – Și: (regional) noureală (alr i 1 234/79, 116, alr ii 2 449/27), nuourială (alr i 1 234/122), nuvereală (ib. 1 228/5, 1 234/5) s. f. – Nor1 + suf. -eală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL