Definiție și ce înseamnă noji

1. [MDA2] noji1 [At: JIPESCU, O. 68 / V: năji / Pzi: ~jesc / E: drr nojiță] 1 vt (Mar) A lega tare. 2 vt (Olt; îe) A nu ~ două într-un tei A nu reuși să agonisească nimic. 3 vr (Reg; d. sânge) A se închega. 4 vt (Mun) A pune deoparte Si: a economisi. 5 vi (Mun) A prospera. 6 vi (Mun) A progresa. 7 vt (Reg) A crește.

2. [MDA2] noji2 vrr [At: NOVACOVICIU, C. B. I, 115 / Pl: ~jesc / E: nct] (Ban) 1 A se certa. 2 A se insulta.

3. [CADE] NOJI (-jesc) vb. tr. Olten. 1 A pune ceva bani de-o parte, a economisi: nu mai nojește paraua (CIAUȘ.); toți ne ciupesc, toți ne sărăcesc, nu mai nojim nimic (JIP.) ¶ 2 A da înainte, a progresa, a-i merge bine: ia vezi, dacă te-oiu blestema, nu mai nojești tu, cît îi trăi (R.-COD.).

4. [MDA2] năji2 v vz noji

5. [Scriban] nojésc v. tr. (cp. cu vsl. na-žati, a recolta). Vest. Adun, strîng: nu se nojesc baniĭ în casa luĭ (VR. 1928, 3, 357). V. intr. Progresez. A ți se noji, a ți se năzări, a și se abate.

6. [DAR] noji1, nojesc, vb. IV (reg.) 1. a lega tare, vârtos. 2. (refl.; despre sânge) a se închega. 3. a pune deoparte; a economisi. 4. a prospera, a progresa. 5. a crește.

7. [DAR] noji2, nojesc, vb. IV refl. (reg.) a se certa, a se insulta.

8. [DLR - tomul X] NOJI2 vb. IV. refl. recipr. (Prin Ban.) A se certa, a se insulta. Se nojăsc ca cînii prin gard. NOVACOVICIU, C. B. I, 115. – Prez. ind.: nojesc. – Etimologia necunoscută.

9. [DLR - tomul X] NOJI1 vb. IV. 1. Tranz. (Prin Maram.) A lega tare, vîrtos. cf. ȚIPLEA, P. P. 113. ◊ Expr. (Prin Olt.) A nu noji două într-un tei = a nu reuși să agonisească nimic. cf. BOCEANU, GL. ♦ refl. (Despre sînge) A se închega. Sîngele, dacă se învăluie și se învîrtoșează, se năjește. ȚIPLEA, P. P. 113, cf. BÎRLEA, C. P. 48. 2. Tranz. (Prin Munt.) A pune deoparte; a economisi. Toți ne ciupesc, toți ne sărăcesc, nu mai nojim nimic. JIPESCU ap. CADE. Nu mai nojesc para-n pungă. MAT. FOLK. 386. 3. Intranz. (Prin Munt.) A prospera, a progresa. Numa cu plugu, cu sapa, cu coasa... ani întregi nu mai nojești! JIPESCU, o. 68, cf. H IV 164. Dacă vede bețivul că nu mai nojește, în loc să se lase de obiceiul dracului, el știe ce i se năzare. I. CR. I, 76. 4. Tranz. (Regional) A crește (Gologanu-Focșani). CHEST. v 2/38. Nojesc oi. ib. – prez. ind.: nojesc. – Și: năji vb. IV. – Derivat regresiv de la nojiță.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Scriban] * novémbre m., gen al luĭ (lat. november, d. novem, noŭă, fiindcă la Romanĭ […]
1. [MDA2] noesis sfi [At: DN3 / P: no-e~ / V: noeză / E: it […]
1. [MDA2] nohot1 s [At: I. CR. IV, 306 / A: nct / E: nct] […]
1. [MDA2] nohotiu, ~ie a vz năutiu 2. [DLRLC] NOHOTIU, -IE adj. v. năutiu. 3. […]
1. [MDA2] nohut s vz năut 2. [DEX '09] NĂHUT s. m. v. năut. 3. […]
1. [DEX '09] NOHUTIU, -IE adj. v. năutiu. 2. [MDA2] nohutiu, ~ie a vz năutiu […]
1. [MDA2] noiembre sms vz noiembrie 2. [DEX '09] NOIEMBRIE s. m. A unsprezecea lună […]
1. [DEX '09] NOIEMBRIE s. m. A unsprezecea lună a anului, care urmează după octombrie; […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro