1. [DLRLC] NISIFIA s. f. v. nisfia.
2. [DEX '09] NESFIE s. f. v. nisfia.
3. [DEX '09] NISFEA s. f. v. nisfia.
4. [DEX '09] NISFIA, nisfiele, s. f. Monedă turcească de aur sau de argint, care a circulat și în Țările Române. [Pr.: -fi-a. – Var.: nisfea, nesfie s. f.] – Din tc. nısfiye.
5. [MDA2] năsfia sf vz nisfia
6. [MDA2] neasfia sf vz nisfia
7. [MDA2] nesfea sf vz nisfea
8. [MDA2] nesfia sf vz nisfea
9. [MDA2] nesfie sf vz nisfea
10. [MDA2] nisfea sf [At: (a. 1820) IORGA, S. D. XII, 176 / P: ~fe-a / V: năsfia, neasfia, nesf~, nesfia, nesfie, ~fia (Pl: ~fiele) / Pl: ~ele, (rar) ~eli / E: tc nisfye] 1 Monedă turcească de aur sau de argint, cu circulație în țările române, a cărei valoare a variat în cursul timpului. 2 (Mun) Monedă de 50 de bani care a circulat în țările române în sec. XVII.
11. [MDA2] nisfia sf vz nisfea
12. [CADE] NESFEA 👉 NISFEA.
13. [CADE] ‡NISFEA (pl. -fele), ‼NIS(l)FIA (pl. -fiele) sf. 🪙 Veche monedă turcească de argint: ciocoiu... îngroapă magmudele și nisfele de-ale noi (JIP.); a vărsat pe masă un pumn de mărunțiș: icusari, nisifiele, sfanți, sfănțoaice, firfirici și gologani (CAR.) [tc. nisfijè].
14. [DEX '98] NISFIA, nisfiele, s. f. Monedă turcească de aur sau de argint, care a circulat și în țările române. [Pr.: -fi-a. – Var.: nisfea, nesfie s. f.] – Din tc. nısfiye.
15. [DLRLC] NISFIA, nisfiele, s. f. (Învechit) Veche monedă turcească de argint. A vărsat pe masă un pumn de mărunțiș: icusari, nisfiele... și gologani. CARAGIALE, la CADE. Tot galbeni și mahmudele, Icosari și cu nisfiele. TEODORESCU, P. P. 567. ◊ Fig. (În forma nisfea) Pe umerii obrajilor Îi joacă și se schimbă două nisfele de rumeneală. DELAVRANCEA, S. 37. – Pronunțat: -fi-a (-fi-e-le). - Variante: nisfea, nisifia (CARAGIALE, O. II 86) s. f.
16. [Șăineanu, ed. VI] nesfeà (nisfeà) f. veche monedă turcească de argint în valoare de 4 lei: cu icosari și cu nesfele POP. [Turc. NISFYE].
17. [Șăineanu, ed. VI] nisfeà f. V. nesfea (FIL.).
18. [Scriban] nesfeá, nisfeá și năsfeá f., pl. ele (turc. nisfye, d. ar. nisf, nysf, jumătate). O veche monetă turcească de argint care valora la 1822 la Craĭova 2 leĭ și 3/4 (cea egipteană 2 1/4) și care s’a suit pe urmă la 4 leĭ (Iorga, Negoț. 224 și Șăin. 92). – Și fiá, pl. -fiele. În Munt. vest azĭ lisfiá (CL. 1910, 6, 659).
19. [Scriban] nisfeá V. nesfea.
20. [DOOM 3] nisfia (desp. -fi-a) s. f., art. nisfiaua, g.-d. art. nisfielei (desp. -fi-e-), pl. nisfiele
21. [DOOM 2] nisfia (-fi-a) s. f., art. nisfiaua, g.-d. art. nisfielei (-fi-e-); pl. nisfiele, art. nisfielele
22. [DER] nisfia (nisfiele), s. f. – Monedă turcească de argint, valorează patru taleri la începutul sec. XIX. – Var. nesfia, nesfea. Tc. nisfye, din arab. nisf „jumătate” (Roesler 600; Șeineanu, II, 273), sec. XIX, înv.
23. [DE] NESFÍE (< tc.) s. f. Monedă de aur turcească; a circulat în Țara Românească și în Moldova în sec. 17-19.
24. [DAR] nisfea, nisf(i)ele, s.f. (înv.) 1. monedă turcească de aur sau de argint cu circulație în Țările Române. 2. (reg.) numele monedei de 50 de bani de pe la începutul sec. al XX-lea.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL