1. [DEX '09] NINEACĂ s. f. v. neneacă.
2. [MDA2] nineacă sf vz neneacă
3. [CADE] NINEACĂ... 👉 NENEACĂ...
4. [Șăineanu, ed. VI] nineacă f. V. neneacă: o nineacă cu două fete AL.
5. [Scriban] nineácă și ninéĭe V. neneacă.
6. [DEX '09] NENEACĂ s. f. (Reg.) Mamă. [Var.: nineacă s. f.] – Cf. tc. nine.
7. [MDA2] neneacă sf [At: VALIAN, V. / V: (reg) ~necă[1], ni~, ninecă / Pl: ? / E: tc nine] (Mol) 1 Mamă. 2 Apelativ pe care și-l dă o mamă atunci când se adresează copiilor ei.
8. [MDA2] nenecă sf vz neneacă
9. [MDA2] ninecă sf vz neneacă
10. [CADE] NENEACĂ, NINEACĂ sf. Mold. F Mamă, maică: unde-i neneacă-ta să te vadă! (CRG.); nu mă pot înțelege cu ei, cum mă înțelegeam cu nineaca (ALECS.) [tc. nenè, ninè, „mamă”].
11. [CADE] NENECUȚĂ, NINECUȚĂ sf. dim. NENEACĂ, NINEACĂ: de cînd o murit biata ninecuță (ALECS.).
12. [DEX '98] NENEACĂ s. f. (Reg. și fam.) Mamă. [Var.: nineacă s. f.] – Cf. tc. nine.
13. [DLRLC] NENEACĂ s. f. (Familiar, mai ales în Mold.) Termen cu care se adresează un copil mamei sale; mamă. Prima datorie pe care am învățat-o eu a fost să respect pe babaca și pe neneaca. SADOVEANU, N. F. 9. Bine-ți șede mitropolit unde-i neneacă-ta să te vadă! CREANGĂ, A. 137. Mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38. ◊ Expr. Trai neneacă cu banii babachii v. babacă. – Variantă: nineacă (ALECSANDRI, T. I 119) s. f.
14. [Șăineanu, ed. VI] neneacă (nineacă) Mold. 1. mamă: neneaca cu bucurie dorința îi împlinia NEGR. [Turc. NENÈ, mamă, soră mai în vârstă, frate, bunică (despre acest amestec al gradelor de rudenie, v. dadă); românește, vorba a fost influențată, cât privește finala, de sinonimul maică (cf. babacă)].
15. [Scriban] neneácă (Munt.) și nineácă (Mold.) f., pl. ecĭ (rut. nénĭka, mămucă, d. nénĕa, mamă; rus. neánĭka, d. din nĕánĕa, dădacă; ung. néne, țață, néniko, soră maĭ mică; turc. nené, niné, mamă; ngr. nánni, mătușă; alb. nană, mamă. V. nenea, nană). Rar. Mamă. Chef, neneaco, cu baniĭ babachiĭ, vorbă glumeață adresată unuĭa peste care a dat un chilipir neașteptat. – Și nineĭa, pl. eĭ. V. nun.
16. [DOOM 3] +neneacă1 interj.
17. [DOOM 3] neneacă2 (înv., reg.) s. f., g.-d. art. neneacăi/neneachii
18. [DOOM 2] neneacă (reg.) s. f., g.-d. art. neneacăi/neneachii
19. [DLR - tomul X] NENEACĂ s. f. (Mold.) Mamă (I 1). Cf. valian, v. Copilului de peptănat, Neneca peptene din tîrg au cumpărat. donici, f. i, 35/2, cf. polizu. Cînd băbaca la neneaca Vreun mic favor cerea, Neneaca cu bucurie Dorința îi împlinea. negruzzi, s. iii, 25, cf. pontbriant, d. O nineacă, cu două fete. alecsandri, t. 404, cf. 329. Bine-ți șede mitropolit... unde-i neneacă-ta să te vadă! creangă, a. 137, cf. id. gl., ddrf, barcianu, alexi, w., șio II1, 272. Prima datorie pe care am învățat-o eu a fost să respect pe babaca și pe neneaca. sadoveanu, n. f. 8. Trai, neneaco, cu banii băbachii, se spune în legătură cu cineva care trăiește, petrece pe socoteala sau cu mijloacele altuia. Cf. caragiale, o. vi, 82, zanne, p. iv, 303, 668. ◊ (Apelativ pe care și-l dă mama cînd se adresează copiilor ei) Să nu faci poznă, Guliță, nineacăi. alecsandri, t. 396. – Și: nenecă, nineacă (gen.-dat. nineacăi), ninecă (polizu) s. f. – Din tc. nine.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL