1. [MDA2] nesămăluit, ~ă a [At: MARIAN, NU. 467 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + sămăluit] (Reg) Extrem de numeros.
2. [DLRLV] NESĂMĂLUIT adj. (Mold.) Incalculabil. Au făcut Dumnedzău ceriul . . . cu nemăsurată și nesămăluită înțelepciune a sa.CRON. SEC. XVIII, 10r. Sufletul iaste un lucru nevăzut și nesămăluit. CRON. SEC. XVIII, 13r. Etimologie: pref. ne- + sămăluit. Vezi și nesămăluitor, sămălui, sămăluință, sămăluire, sămăluitor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL