1. [DEX '09] NEPTUNIU s. n. Element chimic transuranic, metal de culoare albă-argintie, obținut pe cale sintetică, prin reacții nucleare. – Din fr. neptunium.
2. [MDA2] neptuniu sns [At: LTR2 / E: fr neptunium] Element chimic transuranian obținut pe cale sintetică, prin reacții nucleare.
3. [DEX '98] NEPTUNIU s. n. Element chimic transuranic obținut pe cale sintetică, prin reacții nucleare. – Din fr. neptunium.
4. [DLRLC] NEPTUNIU s. n. Element chimic obținut pe cale sintetică, prin reacții nucleare.
5. [DN] NEPTUNIU s.n. Element chimic obținut în laborator prin reacții nucleare. [Pron. -niu. / < fr. neptunium].
6. [MDN '00] NEPTUNIU s. n. element chimic transuranic, obținut artificial. (< fr. neptunium)
7. [DOOM 3] neptuniu [niu pron. nĭu] s. n., art. neptuniul; simb. Np
8. [DOOM 2] neptuniu [niu pron. nĭu] s. n., art. neptuniul; simb. Np
9. [DE] NEPTÚNIUM (< fr. {i}; {s} n. pr. Neptun) s. n. Element chimic transuranic din seria actinoide (Np; nr. at. 93, m. at. 237,048), metal de culoare alb-argintie, obținut pe cale artificială de fizicienii E.M. McMillan și P.H. Abelson în 1940, la Universitatea din California.
10. [DE] Np, simbol chimic pentru neptuniu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL