1. [DN] NEOLINGVISTICĂ s.f. Curent lingvistic creat de lingviștii italieni Bertoni și Bartoli, ale căror teorii se întemeiază pe idei ale idealismului lui Vossler și ale geografiei lingvistice. [< it. neolinguistica].
2. [DEX '09] NEOLINGVISTIC, -Ă, neolingvistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Curent lingvistic caracterizat prin importanța acordată împrumuturilor, prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea cu ajutorul ariilor lingvistice a deosebirilor dintre limbi înrudite. 2. Adj. De neolingvistică. Școala neolingvistică. [Pr.: ne-o-] – Din it. neolinguistica.
3. [MDA2] neolingvistic, ~ă [At: DN3 / P: ne-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: it neolinguistico] 1 sf Curent lingvistic caracterizat prin importanța acordată împrumuturilor, prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea cu ajutorul ariilor lingvistice a deosebirilor dintre limbi înrudite. 2 a De neolingvistică (1). 3 a Referitor la neolingvistică (1).
4. [DN] NEOLINGVISTIC, -Ă adj. Referitor la neolingvistică. [< it. neolinguistico].
5. [MDN '00] NEOLINGVISTIC, -Ă I. adj. referitor la neolingvistică. II. s. f. curent lingvistic care se întemeiază pe concepțiile idealiste ale romanistului german Vossler și pe ideile geografiei lingvistice. (< it. neolinguistico, /II/ neolinguistica)
6. [DOOM 3] neolingvistică (desp. ne-o-) s. f., g.-d. art. neolingvisticii
7. [DOOM 2] neolingvistică (ne-o-) s. f., g.-d. art. neolingvisticii
8. [DTL] NEOLINGVISTICĂ s. f. (< it. neolinguistica): curent lingvistic creat de lingviștii italieni Giulio Bertoni și Matteo Bartoli. Este caracterizat prin importanța acordată împrumuturilor, prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea, cu ajutorul ariilor lingvistice, a deosebirilor dintre limbile înrudite (v. curent).
9. [DTL] NEOLINGVISTIC, -Ă adj. (< it. neolinguistico): în sintagma curent neolingvistic (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL