1. [MDA2] nemicnicit, ~ă a vz nimicnicit
2. [CADE] NIMICNICI (-icesc) vb. tr. și refl. A (se) nimici: îndrăzneala și influența ce avea în țară nimicnicise speranțele compețitorilor săi (BĂLC.); Cu totul s’au schimbat și s’au nimicnicit (DON.).
3. [DEX '98] NIMICNICI, nimicnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A nimici. ◊ Fig. A înlătura, a spulbera. – Nimic + suf. -nici.
4. [DAR] nemicnicit, -ă, adj. (înv.) nimicit, distrus, zdrobit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL