1. [DEX '09] NEMERNICIE, (1) nemernicii, s. f. 1. Faptă nedemnă, comportare mârșavă; josnicie, ticăloșie, infamie. 2. (Pop.) Starea celui nemernic (2); mizerie, neputință. – Nemernic + suf. -ie.
2. [MDA2] nemernicie sf [At: BIBLIA (1688), pref 4/38 / V: (înv) ni~ / Pl: (7-8) ~ii / E: nemernic + -ie] 1 (Înv) Situație a unei persoane străine de loc. 2 Timp petrecut în pribegie. 3 Condiție jalnică, vrednică de plâns. 4 Sărăcie. 5 Slăbiciune. 6 Caracter al celui nemernic (19). 7 Faptă nedemnă. 8 Comportare mârșavă Si: infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, netrebnicie, păcătoșenie, păcătoșie, ticăloșie, (reg) mârșăvenie.
3. [CADE] NEMERNICIE, ❍NIMERNICIE sf. 1 †Străinătate: Mînca-i-ar casa pustia Și neamul nemernicia (EMIN.) ¶ 2 Starea celui nemernic, ce umblă fără căpătîiu ¶ 3 Ticăloșie, păcătoșie: Ziditorul carele știa de altădată nemernicia acestui înger (ISP.); Iăsîndu-l cufundat în cugetări adînci asupra nemerniciilor lumești (GN.).
4. [DLRLC] NEMERNICIE s. f. 1. Faptă mîrșavă, ticăloșie, infamie. 2. Starea celui nemernic; mizerie, neputință. Aveam nevoie să spun ceva, să mă ridic, să strălucesc – dar vecina mea zîmbea nemerniciei mele. SADOVEANU, O. VIII 99.
5. [Șăineanu, ed. VI] nemernicie f. 1. caracterul celui nemernic; 2. faptă nemernică.
6. [Scriban] nemernicíe f. Purtare de nemernic, ticăloșie.
7. [MDA2] nimernicie sf vz nemernicie
8. [DOOM 3] nemernicie s. f., art. nemernicia, g.-d. art. nemerniciei; pl. nemernicii, art. nemerniciile (desp. -ci-i-)
9. [DOOM 2] nemernicie s. f., art. nemernicia, g.-d. art. nemerniciei; pl. nemernicii, art. nemerniciile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL