1. [DEX '09] NELĂMURIT, -Ă, nelămuriți, -te, adj. Care nu este lămurit, care nu se poate distinge (precis); cu contururi incerte; nedeslușit, confuz, vag. ♦ Greu de precizat (în cuvinte), de explicat, de definit, de lămurit; neînțeles. – Pref. ne- + lămurit.
2. [MDA2] nelămurit, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + lămurit] 1 Care nu este lămurit. 2 (Reg; îs) Grâu ~ Boabe de grâu amestecate cu pleavă, rămase pe arie după ridicarea paielor. Si: (pop) năsadă. 3 Care nu se poate distinge precis. 4 Cu contururi neclare Si: confuz, nedeslușit. 5 Greu de precizat în cuvinte. 6 Obscur. 7 Dubios.
3. [DEX '98] NELĂMURIT, -Ă, nelămuriți, -te, adj. Care nu este lămurit, care nu se poate distinge (precis); cu contururi incerte; nedeslușit, confuz, vag. ♦ Greu de precizat (în cuvinte), de explicat, de definit, de lămurit; neînțeles. – Ne- + lămurit.
4. [DLRLC] NELĂMURIT, -Ă, nelămuriți, -te, adj. Care nu este lămurit, care nu apare clar; confuz, neînțeles, vag. În tăcerea nopții, se auzea lugubru vuietul nelămurit al buhaiului de baltă. SADOVEANU, O. I 410. Îmbujorați, surîzînd amîndoi de-o fericire nelămurită, s-au despărțit. BART, E. 134. Se gîndea vag... la melodii blînde, somnoroase, la depărtări nelămurite, la nimic. VLAHUȚĂ, O. AL. II 70.
5. [Șăineanu, ed. VI] nelămurit a. ce nu poate fi lămurit, inexplicabil.
6. [Scriban] nelămurít, -ă adj. Care nu e lămurit. Fig. Nehotărît, vag. Adv. Se vedea nelămurit.
7. [DOOM 3] nelămurit adj. m., pl. nelămuriți; f. nelămurită, pl. nelămurite
8. [DOOM 2] nelămurit adj. m., pl. nelămuriți; f. nelămurită, pl. nelămurite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL