1. [MDA2] neguțători vri [At: HERODOT (1645), 200 / V: (îvp) ~guțitori, (înv) ~goță~, ~goțet~, ~goțit~, ~uțet~ / Pzi: ~resc / E: neguțător] (Îvp) 1-7 A negustori (1-6, 9). 8-9 (Îvp) A se tocmi.
2. [MDA2] negoțători v vz neguțători
3. [MDA2] negoțători2 v vz neguțători
4. [MDA2] negoțetori v vz neguțători
5. [MDA2] neguțetori v vz neguțători
6. [MDA2] neguțitori v vz neguțători
7. [CADE] NEGUSTORESC, †NEGUȚĂTORESC adj. ⚚ De negustor, privitor la negoț, comercial: s’a hotărît ca de-acum înainte să aibă a face mai mult cu parte negustorească (CRG.).
8. [CADE] NEGUSTORI, †NEGUȚĂTORI (-resc) vb. tr. și intr. ⚚ A face negoț: Grecii forfoteau în toate părțile, negustorind și sufletul din om (VLAH.); nici nu știe cum se neguțătorește în lume (SB.) [negustor].
9. [Scriban] 2) negustorésc v. intr. Trăĭesc ca negustor: mulțĭ anĭ a negustorit. V. tr. Vechĭ. Trafichez, speculez. – Vechĭ și -guțăt-, -guțit- și -goțăt-.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL