1. [MDA2] negligență sf vz neglijență
2. [CADE] *NEGLIGENȚĂ (pl. -țe) sf. 1 Lipsă de grijă sau de îngrijire; neîngrijire, negrije ¶ 2 Nesilință la lucru, la învățătură ¶ 3 Greșală ușoară ce se face la scris cînd autorul nu-și îngrijește bine stilul [fr.].
3. [Șăineanu, ed. VI] negligență f. 1. lipsă de îngrijire sau de aplicațiune; 2. fig. defectul stilului neîngrijit.
4. [Scriban] *negligénță s., pl. e (lat. negligentia, fr. négligence). Neîngrijire, nepăsare: a fost destituit pentru negligență în serviciŭ; negligență în îmbrăcăminte, în stil.
5. [DEX '09] NEGLIJENȚĂ, neglijențe, s. f. Faptul de a fi neglijent; atitudine de nepăsare, de delăsare în îndeplinirea unei datorii; faptă, atitudine care denotă lipsă de grijă, de atenție, de interes (față de ceva, de cineva sau de sine). – Din fr. négligence.
6. [MDA2] neglegenția sf vz neglijență
7. [MDA2] negligenția sf vz neglijență
8. [MDA2] negligință sf vz neglijență
9. [MDA2] neglijență sf [At: NEGULICI / V: (înv) ~glegenția, ~ige~, ~igenția, ~gligință / Pl: ~țe / E: fr négligeance, lat negligentia] 1 Atitudine de nepăsare în îndeplinirea unei îndatoriri Si: (înv) negrijă (1), negrijință (1), negrijuire. 2 Atitudine, faptă care denotă lipsă de grijă, de atenție, de interes față de ceva, de cineva sau de sine însuși Si: neatenție, (înv) negrijă (2), negrijință (2), (îvr) neîngrijire.
10. [DLRLC] NEGLIJENȚĂ, neglijențe, s. f. Nepăsare, atitudine de delăsare, faptă care denotă lipsă de grijă; stare, situație care trădează lipsă de grijă.
11. [DN] NEGLIJENȚĂ s.f. Nepăsare, delăsare; neîngrijire. ♦ Lipsă de grijă, de preocupare; greșeală ușoară cauzată de o lipsă de atenție. ♦ (Jur.) Formă a culpei constînd în atitudinea cuiva care nu prevede consecințele păgubitoare ale faptelor sale. [Cf. fr. négligence, lat. negligentia].
12. [MDN '00] NEGLIJENȚĂ s. f. faptul de a fi neglijent; nepăsare. ◊ lipsă de grijă, de preocupare. ◊ (jur.) culpă constând în atitudinea cuiva care nu prevede consecințele păgubitoare ale faptelor sale. (< fr. négligence)
13. [DOOM 3] neglijență (desp. ne-gli-) s. f., g.-d. art. neglijenței; pl. neglijențe
14. [DOOM 2] neglijență (ne-gli-) s. f., g.-d. art. neglijenței; pl. neglijențe
15. [DLR - tomul X] NEGLIGENȚĂ s. f. v. neglijență.
16. [DLR - tomul X] NEGLIJENȚĂ s. f. Faptul de a fi neglijent (1); atitudine, faptă care denotă lipsă de grijă, de atenție, de interes (față de ceva, de cineva sau de sine); (rar) neîngrijire (2), (învechit) negrijă, negrijință, (învechit, rar) negrijuire. cf. negulici, ARisTiA, plut. Oare evenementele astea din urmă, întîmplate sub regimul tău și prin negligența ta, oare ele să fie realizarea acelor promisiuni ale tale? hasdeu, i. v. 197, cf. ddrf, barcianu, alexi, w. În urma cîtorva neglijențe îl pofti să facă mai puțină politică și mai multă treabă. rebreanu, i. 234. Parcă-am fi la o masă de bridge și... din neatenție, din neglijență m-aș uita la cărțile dumitale. sebastian, t. 61. De multe ori din neglijență se pot înțepa literele, producînd pagube. romanescu, zeț. 25. Ignoranța și neglijența copiștilor schimbaseră textul unor opere încît ajunseră de nerecunoscut. oțetea, r. 215. Trebuie grabnic curmate neglijențele în finisaj, în instalație. lupta de clasă, 1962, nr. 1, 66. – pl.: neglijențe. – Și: (învechit) negligență, negligenția (lm), negligință (negulici, pont-briant, d.), neglegenția (lm) s. f. – Din fr. négligence. – Negligenția, neglegenția < lat. negligentia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL