1. [DEX '09] NEDESĂVÂRȘIRE, nedesăvârșiri, s. f. (Rar) Imperfecțiune, scădere, lipsă, cusur. – Pref. ne- + desăvârșire.
2. [MDA2] nedesăvârșire sf [At: NEGRUZZI, S. II, 169 / Pl: ~ri / E: ne- + desăvârșire] (Rar) 1 Imperfecțiune. 2 Scădere. 3 Lipsă. 4 Cusur.
3. [DEX '98] NEDESĂVÂRȘIRE, nedesăvârșiri, s. f. (Rar) Imperfecțiune, scădere, lipsă, cusur. – Ne- + desăvârșire.
4. [DLRLC] NEDESĂVÎRȘIRE, nedesăvîrșiri, s. f. (Rar) Imperfecțiune, defect, cusur. Părîndu-mi stilul lor îndestul de deosebit de cele de mai nainte alcătuiri ale mele... m-am apucat să le îndreptez. Nu puțină osteneală am avut, găsind în ele multe neîndepliniri și nedesăvîrșiri. NEGRUZZI, S. II 169.
5. [DOOM 3] nedesăvârșire (rar) s. f., g.-d. art. nedesăvârșirii; pl. nedesăvârșiri
6. [DOOM 2] nedesăvârșire (rar) s. f., g.-d. art. nedesăvârșirii; pl. nedesăvârșiri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL