1. [DEX '09] NECRUȚĂTOR, -OARE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, care nu are milă; crud, neîndurător, neînduplecat, nemilos. ♦ Înverșunat, aspru. Vânt necruțător. – Pref. ne- + cruțător.
2. [MDA2] necruțător, ~oare a [At: SĂM. I, 328 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + cruțător] 1 Care nu are milă Si: crud, neînduplecat, neîndurător, nemilos, (înv) necruțat (2). 2 (Pex) Aspru. 3 Înverșunat. 4 (Îvr) Care nu este econom Si: risipitor.
3. [DEX '98] NECRUȚĂTOR, -OARE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, care nu are milă; crud, neîndurător, neînduplecat, nemilos. ♦ Înverșunat, aspru. Vânt necruțător. – Ne- + cruțător.
4. [DLRLC] NECRUȚĂTOR, -OARE, necruțători, -oare, adj. Care nu cruță, fără milă, neîndurător; intransigent. Necruțător este poporul în pedepsirea a tot ceea ce este potrivnic vieții, fals. BENIUC, P. 12.
5. [CADE] CRUȚĂTOR adj. verb. CRUȚA. 1 Care cruță ¶ 2 Trans. Econom, păstrător: era om harnic și ~ (RET.) ¶ ¶ C. NECRUȚĂTOR.
6. [DOOM 3] necruțător (desp. ne-cru-) adj. m., pl. necruțători; f. sg. și pl. necruțătoare
7. [DOOM 2] necruțător (ne-cru-) adj. m., pl. necruțători; f. sg. și pl. necruțătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL