1. [DEX '09] NECONDIȚIONAT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Pref. ne- + condiționat (după fr. inconditionné).
2. [MDA2] necondiționat, ~ă a [At: OȚETEA, T. V. 119 / P: ~ți-o~ / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + condiționat] 1 Care nu este condiționat. 2-3 Care (se face sau) se acceptă fără rezerve.
3. [CADE] *NECONDIȚIONAT adj. Care nu e supus la nici o condiție; fără nici o condiție [condiționat].
4. [DEX '98] NECONDIȚIONAT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + condiționat (după fr. inconditionné).
5. [DLRLC] NECONDIȚIONAT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care nu e supus vreunei condiții, fără rezerve, neîngrădit.
6. [DN] NECONDIȚIONAT, -Ă adj. Nesupus nici unei condiții, fără rezerve. [Pron. -ți-o-. / < ne- + condiționat, cf. fr. inconditionné].
7. [MDN '00] NECONDIȚIONAT, -Ă adj. nesupus nici unei condiții; fără rezerve. (după fr. inconditionné)
8. [Șăineanu, ed. VI] necondiționat a. și adv. fără condițiuni.
9. [Scriban] * necondiționát, -ă adj. Fără condițiunĭ. Adv. S’a supus necondiționat.
10. [CADE] * CONDIȚIONAT adj. Făcut după anumite condițiuni, într’un fel anumit; bine ~, care împlinește condițiunile cerute, bine făcut, în bună stare ¶ ¶ C. NECONDIȚIONAT [fr.].
11. [DOOM 3] +necondiționat2 (desp. -ți-o-) adv.
12. [DOOM 3] necondiționat1 (desp. -ți-o-) adj. m., pl. necondiționați; f. necondiționată, pl. necondiționate
13. [DOOM 2] necondiționat (-ți-o-) adj. m., pl. necondiționați; f. necondiționată, pl. necondiționate
14. [DTL] NECONDIȚIONAT, -Ă adj. (< pref. ne- + condiționat): în sintagma modificare necondiționată (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL