1. [DEX '09] NECOMBATANT, -Ă, necombatanți, -te, adj., s. m. (Persoană, militar etc.) care în timp de război nu participă efectiv la lupte, îndeplinind misiuni auxiliare în spatele frontului. – Pref. ne- + combatant (după fr. non-combattant).
2. [MDA2] necombatant, ~ă [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: ne- + combatant] 1-2 smf, a (Persoană, militar etc.) care în timp de război nu participă efectiv la lupte, îndeplinind misiuni auxiliare în spatele frontului. 3 a (Îs) Trupe ~e Trupe care nu participă la lupte, asigurând doar misiuni de menținere a păcii, a ordinii etc.
3. [DEX '98] NECOMBATANT, -Ă, necombatanți, -te, adj., s. m. (Persoană, militar) care în timp de război nu participă efectiv la lupte, îndeplinind misiuni auxiliare în spatele frontului. – Ne- + combatant (după fr. non-combattant).
4. [DN] NECOMBATANT, -Ă adj., s.m. (Cel) care nu ia parte efectivă la luptă. [< ne- + combatant, după fr. non-combattant].
5. [MDN '00] NECOMBATANT, -Ă adj., s. m. (cel) care face parte din serviciile armate, dar nu ia parte efectivă la luptă. (după fr. non-combattant)
6. [DOOM 3] necombatant adj. m., pl. necombatanți; f. necombatantă, pl. necombatante
7. [DOOM 2] !necombatant adj. m., pl. necombatanți; f. necombatantă, pl. necombatante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL