1. [DEX '09] NECHEZ, nechezuri, s. n. (Rar) Nechezat2. – Din necheza (derivat regresiv).
2. [MDA2] nechez sn [At: ALECSANDRI, POEZII, 14 / S și: ~chiez / V: (reg) nânc~, nic~, ninc~ / Pl: ~uri, (reg) ~ează / E: pvb necheza] Nechezat2.
3. [CADE] NECHEZ (pl. -zuri) sn. Strigătul calului: atunci auzii un ~ care-mi străbătu urechile (GN.); să auzi... ~uri de cai ce vin de la păscut (ALECS.) [necheza].
4. [DEX '98] NECHEZ, (rar) nechezuri, s. n. Nechezat2. – Din necheza (derivat regresiv).
5. [DLRLC] NECHEZ, (rar) nechezuri, s. n. Nechezat2. În nechezul calului și-n rîsul omului răzbătea toată puterea și bogăția primăverii. SADOVEANU, O. V 207. Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri. COȘBUC, P. I 195. Atunci să auzi... nechezuri de cai ce vin de la păscut. ALECSANDRI, O. P. 66. – Variante: nichez (TEODORESCU, P. P. 492), ninchez (id. ib. 494) s. n.
6. [Șăineanu, ed. VI] nechez n. strigătul calului: și’n departe se aude un nechez răsunător AL.
7. [Scriban] nechéz, a -zá v. intr. (var. din rînchez. Cp. cu botez, cutez, retez). Mold. Trans. Strig, vorbind de caĭ. – În Munt. vest. ninchez și nichez (Isp. Basme, 77 și 301). V. rînchez.
8. [DEX '09] NECHEZA, pers. 3 nechează, vb. I. Intranz. 1. (Despre cai; la pers. 3) A scoate strigăte caracteristice speciei; a râncheza. 2. (Despre oameni; ir. sau depr.) A râde într-un fel asemănător cu nechezatul2. – Cf. râncheza.
9. [MDA2] nânchez sn vz nechez
10. [MDA2] nâncheza v vz necheza
11. [MDA2] necheza vi [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (reg) îngheza, nânc~, negh~, nenc~, nic~, ninc~, (cscj) ~zi, ninchezi / Pzi: 3 ~chează / E: ns cf râncheza] 1 (D. cai) A scoate strigăte caracteristice speciei Si: a mihohoi, a râncheza, (reg) a mihoni, a mihoti. 2 (În construcții comparative) A striga. 3 (În construcții comparative) A chiui. 4 (În construcții comparative) A răsuna. 5 (D. oameni; irn; dep) A râde într-un mod caracteristic, asemănător cu nechezatul2. 6 (Pex; d. oameni; irn; dep) A chicoti.
12. [MDA2] nechezi v vz necheza
13. [MDA2] negheza v vz necheza
14. [MDA2] nencheza v vz necheza
15. [MDA2] nichez sn vz nechez
16. [MDA2] nicheza v vz necheza
17. [MDA2] ninchez sn vz nechez
18. [MDA2] nincheza v vz necheza
19. [MDA2] ninchezi v vz necheza
20. [CADE] NECHEZA, †NECHIEZA, ‼NI(N)CHEZA (-ez) vb. intr. A striga (vorb. de cai): calul ei alb necheza de clocotea pădurea (GN.); calul unde n’a nechiezat odată, cît s’au răsunat toate pădurile (SB.); caii voinici... ninchează, mirosindu-și din depărtare grajdurile (DLVR.).
21. [CADE] NECHEZARE, ‼NI(N)CHEZARE sf., NECHEZAT sbst., NECHEZĂTURĂ (pl. -ri) sf. 1 Faptul de a necheza: mugetul s’amesteca în ninchezarea cailor (DLVR.); clocotea... văzduhul de mugete, nechezături și de țipetele unui al patrulea soiu de dobitoace (GRIG.) ¶ 2 Nechez.
22. [CADE] NICHEZA 👉 NECHEZA.
23. [CADE] NINCHEZA... 👉 NECHEZA...
24. [DLRLC] NECHEZA, nechez, vb. I. Intranz. (Despre cai) A scoate strigătul caracteristic; a rîncheza. Caii, amîndoi albi, nechezau fără astîmpăr. SAHIA, N. 58. Murgul nechează încet și prinde a ronțăi. PĂUN-PINCIO, P. 99. Murgușorul necheza, La fugă se repezea, Și fugea, mări, fugea. ALECSANDRI, O. 114. ◊ (Glumeț; despre oameni) La crăciun nechezam ca mînzii, iar la bobotează strigam chiraleisa, de clocotea satul. CREANGĂ, A. 10.
25. [DLRLC] NICHEZ s. n. v. nechez.
26. [DLRLC] NINCHEZ s. n. v. nechez.
27. [Șăineanu, ed. VI] nechezà v. a striga, vorbind de cai. [Cf. abruțez annichià, a necheza: onomatopee].
28. [Șăineanu, ed. VI] ninchezî v. V. necheza: unde ninchezi odată ISP.
29. [Scriban] nichéz V. nechez.
30. [Scriban] ninchéz V. nechez.
31. [DOOM 3] nechez (rar) s. n., pl. nechezuri
32. [DOOM 2] nechez (rar) s. n., pl. nechezuri
33. [IVO-III] nechez, -chiază 3.
34. [DOOM 3] necheza (a ~) vb., ind. prez. 3 nechează, imperf. 3 pl. nechezau; conj. prez. 3 să necheze
35. [DOOM 2] necheza (a ~) vb., ind. prez. 3 nechează
36. [MDO] necheza (ind. prez. 3 sg. și pl. nechează)
37. [DAR] ninchezi vb. IV (reg.) a necheza.
38. [DLR - tomul X] NEGHEZA vb. I v. necheza.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL