1. [DEX '09] NECESITA, pers. 3 necesită, vb. I. Tranz. A cere (în mod imperios), a reclama (ceva necesar), a pretinde, a impune. Problema necesită o analiză specială. – Din fr. nécessiter.
2. [MDA2] necesita [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 108/3 / Pzi: 3 necesită, (asr) ~tează / E: fr nécessiter] 1 vt (Trs; înv) A obliga. 2 vu A face necesar (1). 3 vu A cere (în mod imperios) Si: a impune, a pretinde, a reclama, (înv) a nevoi (1).
3. [CADE] *NECESITA (-itez) vb. tr. 1 A nevoi, a sili ¶ 2 A cere neapărat, a face de neapărată trebuință [fr.].
4. [DEX '98] NECESITA, pers. 3 necesită, vb. I. Tranz. (Rar) A cere (în mod imperios), a reclama (ceva necesar), a pretinde, a impune. Problema necesită o analiză specială. – Din fr. nécessiter.
5. [DLRLC] NECESITA, pers. 3 necesită, vb. I. Tranz. (Rar) A cere, a reclama (ceva necesar). Problema necesită o analiză specială.
6. [DN] NECESITA vb. I. tr. A cere, a impune, a reclama ceva ca absolut necesar. [P.i. 3 -tă. / < fr. nécessiter, it. necessitare].
7. [MDN '00] NECESITA vb. tr. a impune, a reclama ca absolut necesar. (< fr. nécessiter)
8. [Șăineanu, ed. VI] necesità v. a face necesar.
9. [Scriban] * necesitéz v. tr. (mlat. necéssito, -áre). Fac necesar, cer, exig: bogăția necesitează multe grijĭ.
10. [DOOM 3] necesita (a ~) vb., ind. prez. 3 necesită, imperf. 3 pl. necesitau; conj. prez. 3 să necesite
11. [DOOM 2] necesita (a ~) vb., ind. prez. 3 necesită
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL