1. [DEX '09] NĂZUROS, -OASĂ, năzuroși, -oase, adj. (Pop. și fam.) Care face nazuri, care are toane; mofturos, capricios, pretențios. – Nazuri + suf. -os.
2. [MDA2] năzuros, ~oasă a [At: HELIADE, O. I. 135 / Pl: ~oși, ~oase / E: nazuri (pll naz) + -os] 1 (D. oameni; rar, d. animale) Care face nazuri. 2 (D. oameni) Care are toane Si: capricios, mofturos. 3 (D. oameni) Pretențios. 4 (Rar; d. cai) Care se sperie repede Si: fricos, sperios.
3. [CADE] NĂZUROS adj. Care face nazuri, mofturos; pretențios: mie mi-ar fi voia să stric logodna cu năzuroasa aia de fată cu care sînt în vorbă (ISP.).
4. [DEX '98] NĂZUROS, -OASĂ, năzuroși, -oase, adj. Care face nazuri, care are toane; mofturos, capricios, pretențios. – Nazuri + suf. -os.
5. [DLRLC] NĂZUROS, -OASĂ, năzuroși, -oase, adj. Care face nazuri, mofturos, capricios, pretențios. Dar năzuroasă mi s-a mai făcut nevasta! SLAVICI, O. I 136. Nu se putu împrieteni cu toți ceilalți fii de împărați, fiindcă cei mai mulți erau năzuroși, tembeli și deșuchiați. ISPIRESCU, L. 22. Cucoana Tarsița s-au arătat cam năzuroasă pîn-acum. ALECSANDRI, T. 1362. ◊ Fig. Se-ntoarce iarăși năzuroasa toamnă, Acuma-i soare și acuma plouă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 139.
6. [Șăineanu, ed. VI] năzuros a. 1. cu nazuri, caprițios; 2. vorbind de cal, când se sperie de te miri ce.
7. [Scriban] năzurós, -oásă adj. (d. nazurĭ). Plin de nazurĭ, mofturos, dificil: un parvenit năzuros.
8. [DOOM 3] năzuros (pop., fam.) adj. m., pl. năzuroși; f. năzuroasă, pl. năzuroase
9. [DOOM 2] năzuros (pop., fam.) adj. m., pl. năzuroși; f. năzuroasă, pl. năzuroase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL