1. [DEX '09] NAVIGARE s. f. Acțiunea de a naviga și rezultatul ei. – V. naviga.
2. [MDA2] navigare sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~gări / E: naviga] 1-2 Deplasare cu ajutorul (unei nave (1) sau al) unei aeronave Si: navigat1 (1-2).
3. [DLRLC] NAVIGARE, navigări, s. f. Acțiunea de a naviga și rezultatul ei; navigație.
4. [DN] NAVIGARE s.f. Acțiunea de a naviga și rezultatul ei. [< naviga].
5. [DEX '09] NAVIGA, navighez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apă; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa în aer sau în cosmos; a zbura. 2. (Despre oameni) A călători cu o navă sau cu o aeronavă; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave. 3. (Inform.) A trece de la o informație la alta într-un document hipertext sau hipermedia. – Din lat., it. navigare, fr. naviguer.
6. [MDA2] naviga vi [At: MAIOR, IST. 24/7 / V: (îvr) năvega / Pzi: ~ghez, (rar) navig / E: fr naviguer] 1 (D. oameni) A călători cu o navă (1). 2 (D. oameni) A călători cu o aeronavă. 3-4 A conduce mersul (unei nave (1) sau al) unei aeronave. 5 (D. nave) A se deplasa pe apă Si: a pluti. 6 (D. aeronave) A se deplasa în aer sau în cosmos Si: a zbura.
7. [MDA2] năvega v vz naviga
8. [CADE] *NAVIGA (-ighez) vb. intr. ⛵ A călători pe mare sau pe rîuri, a pluti cu corabia [fr. < lat.].
9. [DEX '98] NAVIGA, navighez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apă; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa în aer sau în cosmos; a zbura. 2. (Despre oameni) A călători cu o navă sau cu o aeronavă; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave. – Din lat., it. navigare, fr. naviguer.
10. [DLRLC] NAVIGA, navighez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave) A merge pe apă (urmînd un drum dinainte ales). Vapoare navigau pe mări pustii. C. PETRESCU, R. DR. 37. ♦ (Despre oameni) A călători cu o navă pe apă. Navighez. Da, da, navighez. Vezi tabla asta? E jurnalul meu de bord. SEBASTIAN, T. 32. De două luni navigam tot prin aceleași locuri. BART, S. M. 11. De trei zile-acum pe mare Navigînd fără-ncetare, Noi pămîntul n-am zărit! ALECSANDRI, O. 137. 2. (Despre vehicule aeriene) A pluti în aer, a zbura (urmînd un drum dinainte ales).
11. [DN] NAVIGA vb. I. intr. 1. A călători, a merge pe apă (cu o navă). ♦ (Despre o navă) A pluti, a merge pe apă. 2. A zbura, a pluti în aer. [P.i. 3,6 -ghează. / < it., lat. navigare, fr. naviguer].
12. [MDN '00] NAVIGA vb. intr. 1. a călători (cu o navă). ◊ (despre nave) a se deplasa pe apă. 2. (despre aeronave) a zbura. (< it., lat. navigare, fr. naviguer)
13. [Șăineanu, ed. VI] navigà v. a călători pe mare sau pe râurile mari: navigând fără încetare AL.
14. [Scriban] * návig și -ghéz, a -gá v. intr. (lat. navigo, -áre, d. navis, navă și agere, a împinge. V. purg). Călătoresc cu corabia pe fluviĭ saŭ pe mare, conduc corabia. Călătoresc cu balonu saŭ cu aeroplanu.
15. [DOOM 3] navigare s. f., g.-d. art. navigării
16. [DOOM 2] navigare s. f., g.-d. art. navigării
17. [DOOM 3] naviga (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. navighez, 3 navighează; conj. prez. 1 sg. să navighez, 3 să navigheze
18. [DOOM 2] naviga (a ~) vb., ind. prez. 3 navighează
19. [MDO] naviga (ind. prez. 1 sg. navighez, 3 sg. și pl. navighează)
20. [IVO-III] navighez, -ghează 3.
21. [GTA] NAVIGARE deplasare în aer, zbor.
22. [Argou] a naviga în strâmtoarea Dardanele (glum. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL