1. [DEX '09] NAUFRAGIAT, -Ă, naufragiați, -te, adj. (Despre nave; p. ext. despre oameni; adesea substantivat) Care a suferit un naufragiu. [Pr.: na-u-fra-gi-at] – V. naufragia.
2. [MDA2] naufragiat, ~ă [At: NEGULICI / P: na-u-fra-gi-at / Pl: ~ați, ~e / E: naufragia] 1 a (D. nave; pex d. oameni) Care a suferit un naufragiu (1). 2 a (Fig; d. oameni) Care se află într-o situație nedorită din cauza unor întâmplări nefavorabile. 3 smf Persoană care se găsea la bordul unei nave care a suferit un naufragiu. 4 smf Persoană care a fost salvată dintr-un naufragiu (1).
3. [CADE] *NAUFRAGIAT I. adj. p. NAUFRAGIA. ⛵ Care s’a înnecat sau s’a prăpădit de pe urma unui naufragiu. II. sm. Cel ce a scăpat dintr’un naufragiu.
4. [DLRLC] NAUFRAGIAT, -Ă, naufragiați, -te, adj. Care a suferit un naufragiu. N-aude nimeni, nu răspunde nimeni. Nici țipenie de om. Parc-am fi undeva la capătul pămîntului. Naufragiați. Pierduți. SEBASTIAN, T. 16. ◊ (Substantivat) Două pasări albe... ca doi porumbei mesageri cu o veste bună spre necunoscuta insulă cu naufragiați. C. PETRESCU, Î. II 251. (Fig.) A băgat cineva de samă înfățișarea lui de naufragiat în luptă cu elementele nepăsătoare și nemiloase? SADOVEANU, O. VIII 155.
5. [DN] NAUFRAGIAT, -Ă adj. Care a suferit un naufragiu. // s.m. și f. Cel care se găsește pe bordul unei nave naufragiate, care a fost salvat de la un naufragiu. [Pron. na-u-fra-gi-at. / < naufragia].
6. [MDN '00] NAUFRAGIAT, -Ă adj., s. m. f. (persoană, navă) care a suferit un naufragiu. (< naufragia)
7. [Șăineanu, ed. VI] naufragiat a. și m. care a perit sau a scăpat dintr’un naufragiu.
8. [Scriban] * naufragiát, -ă adj. Care a suferit naufragiŭ: corabie naufragiată, oamenĭ naufragiațĭ. Subst. Persoană care a suferit naufragiŭ. Fig. care n’a putut ajunge departe în carieră. – Și naŭ-.
9. [DEX '09] NAUFRAGIA, naufragiez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; p. ext. despre oameni) A suferi un naufragiu. 2. Fig. A ajunge într-o situație nedorită, nepotrivită, departe de propriile aspirații. [Pr.: na-u-fra-gi-a] – Din naufragiu.
10. [MDA2] naufragia vi [At: PONTBRIANT, D. / P: na-ufra-gi-a / Pzi: ~iez / E: naufragiu] 1 (D. nave; pex d. oameni) A suferi un naufragiu (1) Si: (înv) a se naufrânge (1). 2 (Fig) A se afla într-o situație nedorită, nepotrivită din cauza unor întâmplări nefavorabile Vz ratare. 3 (Rar; fig) A se ruina complet.
11. [CADE] *NAUFRAGIA (-giez) vb. intr. ⛵ A face naufragiu [fr.].
12. [CADE] RARI NANTES IN GURGITE VASTO (lat.) (Virgil) = Cîțiva naufragiați plutind în nemăsuratul abis.
13. [DLRLC] NAUFRAGIA, naufragiez, vb. I. Intranz. A suferi un naufragiu. Corabia a naufragiat. ◊ Fig. Junele... se află acum în tristul adăpost al celor a căror inteligență a naufragiat pe valurile oceanului de nenorociri. MACEDONSKI, O. IV 16.
14. [DN] NAUFRAGIA vb. I. intr. 1. A suferi un naufragiu. 2. (Fig.) A se ruina complet, a suferi un eșec total. [Pron. na-u-fra-gi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. naufrager, lat. naufragare].
15. [MDN '00] NAUFRAGIA vb. intr. 1. a suferi un naufragiu. 2. (fig.) a se ruina complet. (după fr. naufrager)
16. [Șăineanu, ed. VI] naufragià v. a face naufragiu.
17. [Scriban] * naufragiéz și naŭ- v. tr. (d. naufragiŭ; fr. naufrager, it. naufragare). Mă înec, sufer naufragiŭ, vorbind de corăbiĭ și oameniĭ din ele. V. eșuez.
18. [DOOM 3] naufragia (a ~) (desp. na-u-fra-gi-a) vb., ind. prez. 1 sg. naufragiez (desp. -gi-ez), 3 naufragiază, 1 pl. naufragiem; conj. prez. 1 sg. să naufragiez, 3 să naufragieze; ger. naufragiind (desp. -gi-ind)
19. [DOOM 2] naufragia (a ~) (na-u-fra-gi-a) vb., ind. prez. 3 naufragiază, 1 pl. naufragiem (-gi-em); conj. prez. 3 să naufragieze; ger. naufragiind (-gi-ind)
20. [MDO] naufragia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. naufragiază, 1 pl. naufragiem, ger. naufragiind)
21. [IVO-III] naufragiez, -giază 3, -gieze 3 conj., -giam 1 imp., -giind ger., -giere inf. s.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL