1. [DEX '09] NĂSUȘOR, năsușoare, s. n. (Rar) Năsuc. – Nas + suf. -ușor.
2. [MDA2] năsușor sn [At: SADOVEANU, O. XII, 626 / Pl: ~oare / E: nas1 + -ușor] 1-2 (Șhp) Năsuc (1-2).
3. [DLRLC] NĂSUȘOR, năsușoare, s. n. (Rar) Năsuc. Eram... c-un năsușor obraznic și cu ochi iscoditori. SADOVEANU, O. VIII 45.
4. [DOOM 3] năsușor (rar) s. n., pl. năsușoare
5. [DOOM 2] năsușor (rar) s. n., pl. năsușoare
6. [DLR - tomul X] NĂSUȘOR s. n. Năsuc. Umblînd și vîrîndu-mi năsușorul prin toate cotloanele, am descoperit ceva care mă interesa. sadoveanu, o. xii, 626, cf. ix, 97. – Pl.: năsușoare. – Nas1 + suf. -ușor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL