1. [MDA2] nășiță sf [At: T. PAPAHAGI, M. 119 / V: (reg) nă~ / Pl: ~țe / E: naș2 + -iță] 1-2 (Reg; șhp) Nășicuță (1-2).
2. [DLRLC] NĂȘIȚĂ, nășițe, s. f. Diminutiv al lui nașă.
3. [DLRM] NĂȘIȚĂ, nășițe, s. f. Nășică. – Din nașă + suf. -iță.
4. [MDA2] nănășiță sf vz nășiță
5. [DAR] nășiță, nășițe, s.f. (reg.) nășică.
6. [DLR - tomul X] NĂȘIȚĂ s. f. (Regional) Nășică. V. nășic. Cf. tdrg. Scăricică pîn’ la soare Să vă fie nănaș mare, Și lunuța, Nănășița, Steluțele, Călărașii. marian, nu. 211. Eu, frate, n-oi împleti Pînă tu că țî-i chiema Nănaș mare Sfîntu soare, Nănășiță Lunița. t. papahagi, m. 119. – Pl.: nășițe. – Și (regional) nănășiță s. f. – Nașă (v. naș2) + suf. -iță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL