1. [DEX '09] NARAMZĂ1, naramze, s. f. (Înv. și reg.) Fructul naramzului; portocală (amară). [Var.: năramză s. f.] – Din ngr. nerantzi, neranzi, bg. neranza.
2. [MDA2] naramză1 sf [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 8/24 / V: merăzie, merenzie, ~mță, năramță, năr~, năranță, năranză, ner~ / Pl: ~ze / E: bg неранза, ngr νεράντζι νεράνζι ] (Îrg) 1 Fruct al naramzului (1). 2 Portocală amară.
3. [CADE] NARAMZĂ, NERAMZĂ (pl. -ze) sf. 🌿 Portocală: Rodia alese, cum și pe Lămîia, Piersica, Naramza, pentru treapta’ntiia (PANN) [ngr. νεράντζ, bg. neranza].
4. [DEX '98] NARAMZĂ1, naramze, s. f. (Înv. și reg.) Fructul naramzului; portocală (amară). [Var.: năramză s. f.] – Din ngr. nerántzi, neránzi, bg. neranza.
5. [DLRLC] NARAMZĂ, naramze, s. f. 1. Fructul naramzului, portocală (amară), din a cărei coajă aromată (uneori și din miez) se prepară dulceață, marmeladă etc. Să îndulcim acest ceas cu șerbetul cel mai bun de naramze pe care-l am. SADOVEANU, Z. C. 117. Cine nu cunoștea cireșele negre de la Pîngărați!... cu carnea tare și roșie ca de naramze. HOGAȘ, DR. II 37. ◊ (Poetic) Să-i dea Dina buzele, Buzele, naramzele. TEODORESCU, P. P. 326. 2. Naramz. Lîngă curtea sa: O mîndră grădină, De miresme plină Și roiuri de-albine Prin florile dalbe De naramze albe. EMINESCU, L. P. 116. La Palerma-ncoronată Sub cer dulce, fără nori, Cu ghirlanda parfumată De-a naramzei albe flori. ALECSANDRI, P. II 127.
6. [Scriban] narámză f., pl. e (ngr. neránzi și nerántsi, naramză, d. turc. narenği, portocaliu, care vine d. pers. narenğ, naramză, ĭar acesta d. indianu narunğ, care e scr. nagarunga; sîrb. naranğa, și neranğa, bg. neranza, ung. narancs, alb. naránč. Arabiĭ zic naranğ, și de aicĭ vine it. aráncia, vechĭ milanez naranz, ven. naranza, fr. orange, cat. taronja, d. turc. turunğ, naramză [V. turungiŭ], sp. naranja, pg. laranja, basc. arania; mlat. arangia. Romaniĭ numeaŭ portocalele aurea mala, mere de aur; din aurea [saŭ aurata, aurite] s’a făcut mlat. aurantia [supt infl. arabiculuĭ naranğ] și pomum aurantium [de unde germ. pomeranze = apfelsine, portocală] și malum aurantium [de unde it. melarancia]). Portocală roșie. – Și naranză și neramză (Munt.). V. nărămzat.
7. [DEX '09] NĂRAMZĂ s. f. v. naramză1.
8. [MDA2] merăzie sf vz naramză
9. [MDA2] merenzie sf vz naramză
10. [MDA2] naramță sf vz naramză1
11. [MDA2] năramță sf vz naramză1
12. [MDA2] năramză2 sf vz naramză1
13. [MDA2] năranță sf vz naramză1
14. [MDA2] năranză sf vz naramză1
15. [Șăineanu, ed. VI] năramză f. portocală stacojie și amară; originară din răsăritul Indiei, năramza, necunoscută Grecilor și Romanilor (ca și portocala), fu transplantată mai întâi în Persia, de unde trecu în Arabia și Europa la Bizantini, dela cari derivă numirile românești de lămâie, năramză și portocală. [Gr. bizantin NERÁNZI].
16. [Scriban] nerámză V. naramză.
17. [DOOM 3] naramză (portocală) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. naramzei; pl. naramze
18. [DOOM 2] naramză (portocală) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. naramzei; pl. naramze
19. [DER] naramză (-ze), s. f. – Portocală. – Mr. nirange. – Var. năramză. Tc. narenci din per. nāräng (Eguilaz 463; Șeineanu, II, 269; Lokotsch 1555), cf. sp. naranja, it. arancia (REW 5822), ngr. νεράντζι, alb. narenč, bg. neranza, sb. naranğa. Der. naramz, s. m. (negustor de portocale); naramzat, adj. (portocaliu; rotund); naramziu, adj. (portocaliu).
20. [DLR] MERĂZÍE s. f. v. naramză.
21. [DLR] MERENZÍE s. f. v. naramză.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL