1. [MDA2] năpustitor, ~oare [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oare / E: năpusti + -tor] 1 smf (Îvr) Persoană care lasă pe cineva fără ajutor. 2 sm (Reg) Slobozitor la războiul de țesut. 3 sm (Reg) Grăunțar la roata morii.
2. [DAR] năpustitor, năpustitoare, s.m. și f. (înv. și reg.) 1. persoană care lasă pe cineva fără ajutor. 2. slobozitor (la războiul de țesut). 3. grăunțar (la roata morii).
3. [DRAM 2021] năpustitór, năpustitoare, (năpostitor), s.n. (reg., înv.) Bota care se bagă într-o gaură a sulului, pentru ca acesta să nu se învârtească și să țină urzeala întinsă la războiul de țesut; slobozitor. – Din năpusti „a slobozi” (Scriban, DEX).
4. [DLR - tomul X] NĂPUSTITOR, -OARE subst. I. s. m. și f. (Învechit, rar) Persoană care lasă pe cineva fără ajutor. costinescu. II. s. m. (Regional) 1. Slobozitor (la războiul de țesut) (Bîrsana-Sighetul Marmației). alr sn .ii h 477/353. 2. Grăunțar (la roata morii) (Blrsana-Sighetul Marmației). alr sn i h 174/353. – pl.: năpustitori, -oare. – Năpusti + suf. -tor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL